Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

2014, 2017, se repetă scenariul: Dintr-un condei, Guvernul tocmai ne-a făcut viața mult mai scumpă

Supermarket cumpărături

Foto: Guliver Getty Images

Având ca exemplu ce s-a întâmplat în 2014 când guvernul Ponta introducea supraacciza de 7 eurocenți, ne vedem din nou în aceeași situație: Guvernul Tudose dorește reintroducerea supraaccizei din motive lesne de înțeles, și anume lipsa banilor la bugetul de stat.

Vă mai amintiți ce s-a întâmplat în 2014? La momentul introducerii supraaccizei, Guvernul Ponta le promitea transportatorilor că li se vor înapoia 4 eurocenți din cei 7 plătiți la pompă, lucru care nu avea să se întâmple niciodată - din cauza birocrației, transportatorii au renunțat la această rambursare.

Transportatorii care lucreaza în mare parte „pe comunitate” (în relație cu țările UE) au preferat să-și alimenteze flotele în afara României, având un preț sensibil mai mic față de cel din țară.

Astfel, vânzarea și consumul pe teritoriul României au scăzut.

La acel moment, ministrul de Finanțe Ioana Petrescu declara: „Am încasat destul de mult din acciză. Nu putem calcula separat cât a fost această supraacciză, dar ştim cât s-a colectat în general pe acciză, 17,5 miliarde de lei, cu 11,2% la sută faţă de anul trecut. Sunt colectările totale”- acest fapt se datora cursului mai mare la care era raportată acciza pe carburant în 2014, și anume 4,73 ron.

Supraacciza fusese gândită ca o sursă suplimentară de venit, dar în loc de plus 50 de milioane de euro/lună, statul a încasat 11 milioane euro, în prima lună.

Victor Ponta declara ulterior despre supraacciza la carburanți că nu a fost un proiect bun.

Aceasta a fost eliminată la 1 ianuarie 2017 și a avut ca urmare o ieftinire a prețului la pompă de circa 50 de bani pe litru. La acestă ieftinire unul dintre factori, pe lângă eliminarea supraaccizei, a fost reducerea cotei TVA de la 20% la 19%.

Așadar, contrar declarațiilor celor din PSD, la 1 ianurie 2017 prețurile au scăzut semnificativ ca urmare a eliminării supraacizei de 7 eurocenți, iar scăderea a fost resimțită imediat de consumatorul final la pompă, după cum se poate vedea în graficul realizat de Petrom.

În septembrie 2017, se va reintroduce supraacciza, urmările fiind aceleași ca în 2014 dacă e referim la consum, la pierderi la buget etc.

Producătorii și furnizorii nu vor putea susține această creștere (prețurile „pe angro” în depozitele acestora crescând treptat în ultima perioadă) și vor fi obligați să crească, la rândul lor, prețul la pompă.

Concluzia nu poate fi decât una singură: guvernarea aceasta își repetă greșelile, totul pe banii românilor.

PS. Reintroducerea supraaccizei va avea ca efect imediat (la fel ca în 2014) creșterea prețului la pompă cu circa 40 - 45 bani pe litru, iar șoferii vor plăti pentru un plin cu 20/22,50 RON mai mult. Cei mai afectați vor fi marii transportatori care, având un consum de mii de litri lunar, vor plăti mult mai mult (ex 30.000 l motorină x 0,40 bani = 12.000 ron). Toate acestea duc la o creștere a prețurilor în toate domeniilor, dar mai ales în cel alimentar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Scrie in programul de guvernare dar cu litere mici.
    • Like 1
  • yay, ce bine !!
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult