Foto: Virgil Simonescu/ Inquam Photos
Scroll și clic. Scroll și clic. Citesc. Zâmbesc. Uneori râd. Uneori mă supăr. Dau drumul la captura video. Privesc la autocarele parcate într-o lungă coadă. Sunt oameni aduși din țară să voteze pe listele suplimentare la una dintre secțiile din București. Coada asta îmi amintește de una și mai lungă de autocare parcate pe bulevardul Kiseleff, atunci când PSD și-a organizat mitingul din Piața Victoriei în 9 iunie.
Scroll și clic. Mă opresc asupra unui articol. Mi se pare foarte interesant, mai ales dat fiind contextul. Citesc cum în weekendul referendumului „mii de familii de liceeni stau la coadă la un târg educațional, dedicat celor care vor să plece la studii în străinătate”. Coada asta îmi amintește de una similară de acum câțiva ani tot de la un târg educațional, unde universitățile din străinătate veniseră să-și prezinte oferta elevilor români și unde am stat și eu la coadă să adun broșuri. Fiul meu tocmai terminase clasa a IX-a. Îmi doream o altfel de educație pentru el. Și am plecat.
Cozile astea două definesc România de astăzi. Coada celor care se lasă manipulați și coada celor care gândesc sau vor să învețe să gândească cu propria lor minte. Coada celor care așteaptă să li se dea și coada celor care vor să obțină prin propriile eforturi ceea ce are viața de oferit. Coada unei generații ce acceptă să fie condusă de hoți și coada unei generații care nu vrea să fie condusă de niște penali. Coada celor pentru care e importantă în primul rând o familie tradițională și coada celor care pun pe primul loc dragostea.
Prim-ministrul primei cozi, Viorica Dăncilă, se plângea sâmbătă că „avem o problemă legată de forța de muncă” și a atras atenția că „este important pentru noi să aducem românii acasă”. Aș vrea să îi atrag atenția premierului că AU o problemă mult mai mare. A doua coadă. Ea e reprezentată nu numai de copiii români care vor să plece și să învețe în străinătate, în țări unde banii nu se aruncă pe referendumuri inutile, ci se dau pentru construcția de școli și spitale, nu numai de părinții care îi încurajează în demersul lor și îi lasă să-și aleagă viața pe care și-o doresc, ci și de românii care au protestat în frigul din februarie anul trecut, de românii gazați la protestele din august, de românii care au înțeles de ce nu are rost să voteze la acest referendum și, mai ales, de cei peste 12.000 de voluntari USR care în 6 și 7 octombrie, în ciuda tuturor porților deschise spre fraudare, au apărat democrația din România.
Stăm încă la cozi, dar ele sunt mai mult simbolice și ne arată cele două direcții înspre care am putea să o luăm. Ne-a costat mult să vedem care e coada mai lungă. 40 de milioane de euro. Se puteau face multe cu banii ăștia. Dar putem „oarecum să ne bucurăm”, asta ca să-l parafrazez pe Cristian Tudor Popescu. Nu văd cum România ar putea vota pentru ROEXIT atâta timp cât a doua coadă își dorește și militează pentru o educație europeană. Nu cred că PSD-ul își va mai reveni după guvernarea dezastruoasă pe care o practică de doi ani de zile și care e amendată din nou, acum, prin masiva neparticipare la acest referendum. Nu cred că Dragnea va scăpa de pușcărie oricât de mult se va strădui. Și, da, cred că România are o șansă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Familia nu este, nu a fost și nici nu va fi perfectă, dar cred că merită mai multă atenție, fără culoare de partid. Marile civilizații nu au nevoie de constituții în care să fie definită familia, dar știu să-și respecte aproapele, au respect pentru comunitate, pentru frate pentru mamă și pentru tată și mai ales pentru opțiunea celuilalt. Noi ne-am rupt de gospodărie iar peste câtăva vreme ne vom rupe de noi înșine. Cine a câștigat? Nimeni! Cine ar fi câștigat în caz de validare? Tot nimeni! De ce? Am văzut odată un monument funerar pe care pe o masă a tăcerii scria un epitaf simplu: Mama, Tata, Eu. De acolo se ridica o coloană a infinitului. Cu timpul monumentul s-a degradat. Eu a dispărut, ei au rămas pe veci acolo iar coloana infinitului a fost probabil furată și dusă la topit.
Nu trebuie stat doar in grija statului sa faca ceva pentru oamenii care vor sa plece, trebuie sa ne implicam fiecare dintre noi in asta. Nu-ti pui palma in c*r si te cari din tara definitiv, asa ca e mai usor. Recunosc, si eu sunt plecat de 3 ani, dar astept scrijelind peretii, ziua in care o sa ma intorc in Romania. Motiv pt care nu am ales US sau Canada, stiam ca gap-ul va fi MULT mai mare , din cauza zborului scump si lung. Asa, sunt la distanta de 4 ore fata de Romania.
De ce spun asta, am fost la o aniversare in zona aici, 2 tineri erau in vizita, incepeau facultatea la 1 octombrie, iar dintr-o discutie cu ei, am aflat ca voiau sa plece si ei.
Le-am facut un pic de morala, le-am spus sa stea acasa si sa inceapa sa construiasca ceva, ca noi astia de pe aici unii suntem 40+ , altii au copii la scoli de cativa ani, copiii vorbesc romana doar acasa, in rest engleza, e mai greu sa te intorci rapid cu o asemenea "logistica". Nu stiu cat de mult m-au bagat in seama, dar merita incercat, cu argumente si exemplu, nu pentru ca "asa trebuie". Tinerii din ziua de azi nu mai pot fi momiti cu cai verzi pe pereti, trebuie sa le explici.
Poate ma veti intreba ce fac eu pentru Romania daca tot dau sfaturi altora sa stea acolo. Pentru inceput, votez de fiecare data cand e nevoie la chestii serioase (nu la referendumul asta, oricum), apoi, donez lunar bani pentru presa libera (cine stie care e aia, nu dau nume), donez lunar pentru o asociatie care ajuta copiii orfani si abandonati, plus 4E/luna la spitalul de oncologie pediatric.
Am boicotat acest referendum nu pentru ca urasc prostii (chiar mi-as dori ca mai multi oameni sa fie ajutati, scoliti, sa li se explice, mai putina indoctrinare de la preotul satului, ca a fi anti-UE si medieval e doar lipsa de educatie, nimic mai mult, si lipsa de informatie), ci pentru ca :
- partidul stat s-a p***t pe votul meu in 2009, cand am decis ca vrem 300 de parlamentari si parlament unicameral. invitatia la al doilea referendum deja era o insulta asupra inteligentei mele, de 10 ani nu implementeaza chestia aia pt ca nu e interesul lor, eu de ce le-as face jocul ?
- se vedea de pe Marte ca dragnea si-a asociat acest demers pt propria imagine, dupa cum se vede la profilul meu, ii urez placuta suedeza, motivele sunt enorm de multe, nu fac subiectul acestui comentariu.
- m-a dezgustat atitudinea preotilor si a BOR in general, unii au amenintat ca nu mai impartasesc oamenii daca nu voteaza. (WTF?) de cand face biserica politica ?
- intrebarea de la referendum probabil a fost scrisa de aceiasi autori care au facut si manualele de istorie, geografie si biologie, o intrebare fara sens, generica, si confuza pentru omul de rand, fie el si cu studii superioare dar nu in domeniul juridic/constitutional.
- campania CpF de a interzice avorturile, deja multe spitale din tara nu mai accepta decat daca e urgenta medicala. Poti sa faci mai multa educatie spre contraceptie, nu sa interzici avorturile, nu avem nevoie de mai multi copiii ai strazii/abandonati/etc.
- faptul ca au scos verificarea electronica, care mi-a dat de banuit ca vor fura voturi (ceea ce au si facut, dar participarea a fost atat de mica incat un furt atat de mare nu se putea face)
- retorica folosita, absolut gretoasa, cum ca homosexualii vor fura copiii, in conditiile in care legea deja e clara in privinta casatoriilor, iar la adoptie nu te intreaba nimeni daca esti casatorit, daca esti, ai un punctaj mai mare la dosar. Atat. Am un fost coleg insurat de ani de zile, sotia nu putea ramane insarcinata, oamenii s-au decis sa adopte un copil. A durat 3 ani , deja crescuse copilul, 200 de drumuri de la Bucuresti la Pitesti, acte, copii, interviuri, caziere, pentru niste oameni respectabili, el IT-ist angajat full time + firma lui, ea doctor ginecolog. Abia au reusit intr-un final, iar babele se dau de ceasul mortii ca fura norvegienii copiii ?
Am vazut 2 travestiti cand am fost la Sibiu, erau la 3 mese de mine, sunt deja in public si lumea ii lasa in pace, nu mi s-a parut nimic dubios. Am vazut mai multi la Moulin Rouge si la Londra, nici acolo nu m-au deranjat cu nimic.
Conform UE, daca 2 gay se casatoresc intr-o tara membra si vin in RO, aici trebuie recunoscuta casatoria, deci ghinion.
Toate astea de mai sus, povestiri, experiente, informatii, NU sunt cunoscute de majoritatea romanilor care au primordiala grija sa aiba ce sa puna pe masa, daca sunt bani de intretinere, de curent, cu ce ne imbracam la iarna, etc.
Cand tii oamenii saraci, nu poti avea pretentia ca ei sa se gandeasca mai incolo de nevoile primare.
„CJUE răspunde fără ezitare întrebării ridicate de judecătorii constituţionali: toate familiile, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor, au drepturi egale în domeniul liberei circulaţii. CCR are acum obligaţia să respecte decizia CJUE şi să constate faptul că Adrian şi Clai sunt o familie. Decizia nu obligă România să introducă căsătoria între persoane de acelaşi sex, ci obligă doar la recunoaşterea unor efectele juridice ale unei relaţii deja înregistrate, cum ar fi dreptul de stabilire al reşedinţei în România pentru Clai, care este cetăţean american” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care i-a reprezentat pe petenţi la CCR şi CJUE”,
Mai multa ura in societate, felicitari si celor care au votat si celor care au boicotat.
Poate la 100 de ani o sa ajungem la concluzia ca ne e mai bine separat...
ps - nu am votat, desi ajung cel putin lunar pe la biserica.
Mult pre transparenta teamă a celor din tabăra pro boicot că, dacă se va valida referendumul, rezultatul va fi cu siguranță unul pro modificarea Constituției nu arată decât disprețul pentru poporul român troglodit, cu concepții medievale și anti UE ( de fapt a se vedea pozițiile acestora ante referendum ). Imediat după invalidarea referendumului tot cei de mai sus s-au repezit să reverse un fluviu de aprecieri pozitive asupra poporului troglodit și medieval.
Oricum nici politicienii pro boicot nici cei anti boicot nu au nici o legătură cu trebuințele poporului român, tot ce-i doare pe ei este propria propășire, propriul confort.