Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ar trebui cetățenii să ceară primarului lor. Grațian Mihăilescu, Urbanize Hub: Deja există exemple pozitive de orașe în România, nu peste graniță. Trebuie ca oamenii să spună: vrem și noi așa

Grațian Mihăilescu

Felul diferit în care se dezvoltă orașele din România arată o țară care merge înainte cu viteze diferite. Dacă în unele dintre ele există strategii care să pună în valoare potențialul local, în altele nivelul de planificare este la un nivel rudimentar, care le condamnă să rămână și în următorii ani mult sub potențialul lor.

Ce face ca un municipiu să progreseze, iar altul să bată pasul pe loc? Grațian Mihăilescu, fondatorul think tank-ului Urbanize Hub, spune că un factor cheie este atitudinea autorităților locale față de ceea ce poartă numele de guvernare participativă. 

„Lucrurile merg bine acolo unde există un efort colaborativ între administrația publică locală, organizațiile neguvernamentale, mediul de business și expertiza pe care o aduce mediul universitar. Cred că, dacă ai acest gen de abordare și ai niște relații umane bine stabilite între diferiții actori, mult mai ușor poți să faci parte de planificare, de transport sustenabil, de digitalizare a administrației. Toate aceste lucruri pot fi realizate mai ușor dacă ai acest concept de guvernare participativă”, spune Grațian Mihăilescu, care fost unul dintre coordonatorii unui volum apărut recent despre calitatea vieții în România și puterea comunităților.

Un oraș industrial care își creează o nouă identitate

Un exemplu în acest sens, este, în opinia lui, municipiul Cluj. „La Cluj au și ei probleme, fără îndoială, dar ecosistemul acesta de care vorbeam funcționează, există niște relații între oamenii de la Babeș-Bolyai, administrație, clusterul de digitalizare, profesori.

Eu cred că exemple pozitive se găsesc și în orașele care nu sunt în top din punct de vedere economic. Reșița, de unde sunt eu, performează destul de bine în ultimii ani. E un oraș industrial care încearcă acum să își găsească o nouă identitate și își setează trendurile de dezvoltare pe următorii ani. Galațiul se mișcă destul de bine la fonduri europene”, crede el.

Clujul, în topul european al inovației

Fiecare oraș are niște atuuri pe care le poate exploata pentru a de dezvolta mai rapid. „Din punct de vedere al planificării strategice, fiecare oraș are niște indicatori pe care poate crește. La Reșița este vorba despre turism și tot ceea ce poate genera plusvaloare pe lângă turism. Indicatorii specifici pentru Cluj au fost identificați de cei care au făcut strategia ca fiind inovație, universitate și implicare și ei lucrează pe cei 3 indicatori. Acum, la Reșița, administrația este deschisă, colaborativă, puterea comunității începe să fie din ce în ce mai vizibilă și vibrantă, a venit și un investitor care investește într-un proiect de regenerare urbană pe platforma industrială părăsită. La Cluj, primarul este foarte deschis la ideile inovatoare care vin de la Bruxelles, vorbește despre chestiuni precum reziliență și digitalizare”, spune Grațian Mihăilescu.

Recent, Clujul s-a clasat pe lista scurtă pentru a deveni Capitală Europeană a Inovării, alături de orașe precum Milano, Viena sau Valencia. Acest lucru îi permite, în opinia lui, să atragă talente care să îi permită să se dezvolte pe viitor și se datorează nu doar investițiilor, ci și lobby-ului și networking-ului pe care reprezentanții orașului l-au făcut la nivel informal.

Ce îi lipsește în acest moment Bucureștiului?

„Ce a lipsit Bucureștiului? A lipsit planificarea, a lipsit viziunea, a lipsit strategia, au lipsit, probabil, oamenii eficienți din administrație”

„București e un oraș fantastic, e un oraș cosmopolit, e un oraș divers, este cel mai mare oraș al României, este un oraș cu imixtiuni arhitecturale foarte diferite, are o bogăție extraordinară a creativității și resurselor umane. Ce a lipsit Bucureștiului? A lipsit planificarea, a lipsit viziunea, a lipsit strategia, au lipsit, probabil, oamenii eficienți din administrație. Dar eu sunt foarte optimist, atât în legătură cu Bucureștiul, cât și cu celelalte orașe ale României. Noi am ajuns la al treilea nivel de fonduri de europene, e al treilea cadru financiar de care România beneficiază și vorbim de o maturitate mai mare a oamenilor care folosesc fondurile, inclusiv a celor din administrație Sunt convins că toate investițiile care se vor face din fondurile din perioada 2021-2027 vor crea calitate a vieții”, este de părere fondatorul Urbanize Hub.

În condițiile în care duminică au loc alegerile locale, ce ar trebui românii să ceară de la noii lor primari?

„Este foarte simplu. Deja există exemple pozitive de orașe în România, nu peste graniță. Trebuie ca oamenii să spună: vrem și noi așa!”, spune acesta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bucurestiul e un oras muribund.... Maine as pleca daca as putea, l-as da pe Cluj cu ochii inchisi si inima usoara.....
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult