În urmă cu mai bine de un an, Andreas Lier ajunge la București, în calitate de CEO al BASF România, și descoperea un oraș plin de contraste. „Am fost uimit cât de ușor se schimbă fundalul. În partea dreaptă, vezi o clădire modernă de sticlă a unei multinaționale, în timp ce în stânga, rămășițele comunismului. Vechi și nou, plin de viață și confortabil, romantic și haotic- la un pas distanță unul de celălalt, dar acest lucru poate deveni obositor la un moment dat”, povestește Lier într-un interviu pentru Republica.
Deși are mulți tineri talentați și o forță de muncă bine pregătită, Capitala României rămâne izolată de restul lumii și pierde oportunități din cauza infrastructurii deficitare, crede CEO-ul.
„Bucureștiul, care se află între primele 10 orașe din UE din perspectiva talentului de care dispune, trebuie să fie conectat cu restul Europei și cu alte orașe. Trebuie să fie conectat prin autostrăzi cu Budapesta, Viena, Milano, München, Sofia, Atena”, spune el.
Însă la fel de importantă ca infrastructura este adoptarea de măsuri și crearea de facilități care să transforme Capitala într-un oraș care să le ofere locuitorilor săi un aer curat, o viață socială și culturală bogată, oportunități de dezvoltare și sentimentul autentic de apartenență la o comunitate.
„Viața vine cu dată de expirare pentru fiecare dintre noi – astfel că toți vrem să o trăim în locuri frumoase. Cred că punctele de plecare pot fi: crearea de parcuri și oaze verzi de liniște și bucurie în fiecare parte a orașului și mai multă egalitate între cartiere. Trebuie create drumuri eficiente în și în jurul orașului, un transport public mai modern și mai eficient, păstrați mașinile sau cel puțin o parte semnificativă a mașinilor în afara orașului, e nevoie de facilități de agrement mai multe și mai bune, programe de folosire în comun a mașinilor și bicicletelor, piste pentru biciclete și zone pietonale. Este necesară o abordare integrată, care să includă o economie inteligentă - mobilitate inteligentă - mediu inteligent - oameni inteligenți - viață inteligentă - guvernanță inteligentă. Și guvernarea inteligentă trebuie să fie pe primul loc și să fie factorul care facilitează orice altceva”, este de părere Andreas Lier.
Recent, aceasta a fost tema evenimentului „Cities of Tomorrow”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și dedicat dezvoltării urbane. BASF a facilitat în cadrul evenimentului masa rotundă “Reconversia și reînnoirea orașelor”, astfel încât acestea să îi pună în centrul a tot și a toate pe oameni și nevoile lor.
Citiți mai jos interviul pe larg:
Ați venit la București acum mai bine de un an. După părerea dvs., care sunt principalele puncte forte ale orașului? Dar principalele vulnerabilități?
Este un mare oraș european, capitala unei țări fantastice, cu oameni minunați, un oraș a cărui inimă pulsează puternic, plin de viață și cu un centru istoric plin de carismă.
Are tineri talentați, cu visuri și viziune, oameni foarte educați, majoritatea vorbind fluent limba engleză cel puțin. Găzduiește instituții academice de top și infrastructură de cercetare, are o forță de muncă foarte instruită.
Aici există un amestec uimitor de stiluri arhitecturale. Istoria orașului este unică. Străzile sunt sigure. În nordul Capitalei găsești multe zone verzi, noi centre de afaceri și zone de locuit. Bucureștiul este un paradis pentru iubitorii de mâncare, cu restaurante excelente și elegante. Aici ai acces la evenimente culturale de top din România: spectacole de teatru, operă, concerte. Ai, de asemenea, o mulțime de opțiuni atunci când vrei să ieși la cumpărături.
Este un oraș al contrastelor, iar acesta este atât un avantaj, cât și un dezavantaj. Am fost uimit cât de ușor se schimbă fundalul. În partea dreaptă, vezi o clădire modernă de sticlă a unei multinaționale, în timp ce în stânga, rămășițele comunismului. Vechi și nou, plin de viață și confortabil, romantic și haotic – la un pas distanță unul de celălalt, iar acest lucru poate deveni obositor la un moment dat.
Nu există nicio autostradă care să lege Bucureștiul de restul lumii. Și, când conduci de la Frankfurt la București, este ușor să ajungi la Sibiu, dar după aceea este dificil și se simte că există o barieră fizică, acest zid de munți, care trebuie depășit cu o infrastructură bună, care începe cu o autostradă.
Un avantaj este și amplasarea sa excelentă - nu există multe orașe din lume în care puteți ajunge în două ore și la munte, și la mare. Pe de altă parte, această localizare este, de asemenea, un dezavantaj – Capitala este literalmente în spatele munților și nu este bine conectată cu Europa Centrală și de Vest. Nu există nicio autostradă care să lege Bucureștiul de restul lumii. Și, când conduci de la Frankfurt la București, este ușor să ajungi la Sibiu, dar după aceea este dificil și se simte că există o barieră fizică, acest zid de munți, care trebuie depășit cu o infrastructură bună, care începe cu o autostradă.
Bucureștiul, care se află între primele 10 orașe din UE din perspectiva talentului de care dispune, trebuie să fie conectat cu restul Europei și cu alte orașe. Trebuie să fie conectat prin autostrăzi cu Budapesta, Viena, Milano, München, Sofia, Atena. În prezent mă simt în București ca pe o insulă, unde pot conduce fără dureri de cap până la Ploiești, Constanța, Pitești.
Traficul este haotic, parcarea este dificilă, aproape fără piste pentru biciclete. În unele locuri, calitatea aerului este uneori la nivelul celei din orașul Calcutta din India – nu e potrivită pentru o viață sănătoasă, o precondiție pentru un oraș din secolul XXI care ar trebui să pună oamenii mai presus de orice. Străzile sunt prea înguste pentru un oraș cu 2 milioane de locuitori, iar pietonii ajung cetățeni de rangul al doilea în trafic. De asemenea, există diferite părți ale orașului care sunt complet diferite și nu creează acel caracter omogen al unui oraș - este vorba de părți care nu se potrivesc cu adevărat - Pipera - Primăverii - partea de sud și est - toate complet diferite, ca și când nu ar fi în același oraș. M-am întrebat, uneori, dacă există o planificare urbană holistică sau dacă dezvoltarea orașului nu este cumva mai influențată de interesele diferiților investitori și grupuri care au propriile lor planuri.
Am auzit că există multe eforturi ale unor ONG-uri, dintre care unele au devenit faimoase în lume pentru că au construit un spital, de exemplu. Dar, deși aceste realizări sunt uimitoare, pe de o parte, dacă nu sunt integrate în luarea deciziilor orașului, forța, determinarea și viziunea acestor oameni se vor pierde în bătălii inutile și vor da rezultate limitate la sfârșitul zilei.
Ce ați schimba pentru a face Bucureștiul mai prietenos cu locuitorii săi, mai ecologic, mai orientat către comunitate?
Cred că societatea civilă și diferitele părți interesate trebuie să se angajeze mult mai programatic în gestionarea provocărilor și oportunitățilore Bucureștiului și în dezvoltarea sa viitoare. Am auzit că există multe eforturi ale unor ONG-uri, dintre care unele au devenit faimoase în lume pentru că au construit un spital, de exemplu. Dar, deși aceste realizări sunt uimitoare, pe de o parte, dacă nu sunt integrate în luarea deciziilor orașului, forța, determinarea și viziunea acestor oameni se vor pierde în bătălii inutile și vor da rezultate limitate la sfârșitul zilei.
Sunt necesare noi soluții pentru transport. Alte orașe cu o reputație mondială sau europeană se concentrează de ani de zile pe energie regenerabilă, tehnologie și pe noțiunea de „smart”, în timp ce aici am sentimentul că discuția se află la un punct de plecare nesfârșit.
Mai mult, există acest punct esențial: țările și orașele care vor reuși, vor face acest lucru numai datorită talentelor pe care sunt capabile să le atragă și să le păstreze. Astfel, dacă Bucureștiul va deveni mai prietenos cu locuitorii săi, mai ecologic și mai orientat către comunitate, acest lucru va avea un impact semnificativ.
Pentru acest lucru este nevoie, cu siguranță, ca toți cei implicați să regândească facilitățile pe care trebuie să le ofere un oraș cu adevărat „locuibil”: acces la locuințe de bună calitate și disponibilitatea lor, locuri de muncă, educație, sănătate și îngrijire socială, spațiu public verde și deschis, nivel scăzut de sărăcie și o mentalitate comunitară concentrată mai degrabă asupra cooperării decât asupra concurenței. De asemenea, cred că orașul ar trebui să ofere mai multă egalitate de șanse pentru oamenii din diferite niveluri ale societății. Pentru a realiza acest lucru, am avea nevoie de o abordare în care să fie implicate toate părțile interesate, de autorități deschise, care sunt dispuse să creeze o foaie de parcurs cu toate părțile interesate și să echilibreze lucrurile, luând în considerare diferitele interese și implicarea diferitelor părți interesate în planificarea și dezvoltarea unui oraș. Cred că sunt mulți jucători care sunt gata să depună eforturi pentru un București mai bun, de exemplu. Luați exemplul evenimentului „Cites of tomorrow” organizat de AHK, care a împins atâtea companii, inclusiv pe cea pe care o reprezint, să privească problema nu numai dintr-o perspectivă de portofoliu, ci dintr-o perspectivă mai mare, centrată pe oameni. Uitați-vă și la inițiativa excelentă a lui Grațian Mihăilescu, cu UrbanizeHub, la toate celelalte inițiative ale ONG-urilor și ale sectorului privat. Toate aceste reprezintă pași importanți pentru a iniția și a facilita acest proces de schimbare, a deschide orizontul și de a face pe toată lumea să înțeleagă că, în sfârșit, orașele sunt sau ar trebui să fie ACASĂ, locul în care contează viața oamenilor. Viața vine cu dată de expirare pentru fiecare dintre noi – astfel că toți vrem să o trăim în locuri frumoase.
Cred că punctele de plecare pot fi: crearea de parcuri și oaze verzi de liniște și bucurie în fiecare parte a orașului și mai multă egalitate între cartiere. Faceți totul pentru a crea drumuri eficiente în și în jurul orașului, creați un transport public mai modern și mai eficient, păstrați mașinile - sau cel puțin o parte semnificativă a mașinilor - în afara orașului, creați facilități de agrement mai multe și mai bune, programe de folosire în comun a mașinilor și bicicletelor, piste pentru biciclete și zone pietonale. Este necesară o abordare integrată, care să includă o economie inteligentă - mobilitate inteligentă - mediu inteligent - oameni inteligenți - viață inteligentă - guvernanță inteligentă. Și guvernarea inteligentă trebuie să fie pe primul loc și să fie factorul care facilitează orice altceva.
Recent, ați găzduit o dezbatere despre orașele de mâine, despre reconversia și revitalizarea acestora. De ce ați decis să abordați acest subiect?
Am trăit și am lucrat în multe locuri din întreaga lume. Cred că decalajul dintre orașele românești (în special Bucureștiul) și alte orașe din Europa de Vest este încă destul de mare. De multe ori nu sunt acoperite nevoi de bază, cum ar fi cea de drumuri bune. M-am întrebat în ultimele luni cum și unde putem avea cel mai mare impact pentru oameni și societate. Iar răspunsul se referă la calitatea vieții pentru oameni și la sustenabilitate. Reconversia și revitalizarea orașelor joacă un rol cheie. Prin urmare, am decis să abordăm acest subiect. Noi, la BASF, credem că orașele sunt entități vii.
Am invitat un vorbitor special, renumit în toată lumea pentru că a făcut exact asta - a pus oamenii în centrul a tot. El este cunoscut drept tatăl modernizării orașului Singapore. Dr. Liu Thai Ker a fost invitatul nostru, iar împreună cu el, cu Gratian Mihailescu și cu cei 60 de participanți la masa noastră rotundă, am discutat despre cum să refacem zonele industriale abandonate, cum să remodelăm vechea infrastructură pentru noua mobilitate și, foarte important, practic cum o facem pentru a realiza o abordare echilibrată și durabilă, bazată pe ceea ce numim Cei 6 E. Dr. Liu, vorbitorul nostru reputat, are în vedere de fiecare dată când planifică un oraș șase elemente care în limba engleză încep cu litera E: Ecology, Environment, Education, Economic growth, Esteem, Earth (n.r. ecologie, mediu, educație, creștere economică, stimă, pământ). La BASF considerăm că este o parte a responsabilității noastre să avem impact și să sprijinim societatea și oamenii pentru a trăi o viață mai bună - reconversia și revitalizarea sunt pârghii mari în acest sens și am dori să creăm câteva propuneri și acțiuni tangibile.
Pandemia a limitat călătoriile și a forțat mulți oameni să rămână în casele lor. În opinia dumneavoastră, a schimbat această situație ceva în perspectiva oamenilor despre orașul lor? Au apărut noi nevoi, pur și simplu din cauza faptului că oamenii nu mai pot călători? Cum le poți adresa?
În primul rând, cred că oamenii lucrează mai mult de acasă și acest lucru i-a făcut să se întrebe care este avantajul de a locui într-un oraș. Acum, după ce ai văzut ce poți face cu ajutorul noilor tehnologii, poți fi mai flexibil, poți trăi, de pildă, în mediul rural și lucra la distanță. Astfel de tendințe le vedem deja, de exemplu, la Paris. Oamenii ar putea spune că nu mai sunt dispuși să își piardă timpul în blocajele din trafic. Astfel, cred că presiunea asupra planificării unui oraș a devenit mai mare și cred că orașele vor concura și mai mult cu mediul rural în viitor. Pe de altă parte, orașele vor rămâne cele mai bune locuri pentru oameni în ceea ce privește schimbul de idei și cele mai bune locuri pentru comunități, care, în opinia mea, sunt esențiale pentru calitatea vieții. Suntem ființe sociale în primul rând. Cred că subiecte atât de importante pot fi și trebuie abordate. În jurul Bucureștiului pot fi create atât orășele prietenoase pentru locuitori, cât și „insule” naturale și culturale.
Mentalitatea oamenilor trebuie să se schimbe. Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social.
Vorbim din ce în ce mai mult despre orașele inteligente. Care este rolul pe care ar trebui să-l joace tehnologia în dezvoltarea orașelor?
Cu siguranță, tehnologia și digitalizarea pot juca un rol important. Atunci când vrei să împarți mașina cu cineva sau să închiriezi o bicicletă, tehnologia joacă un rol important în așa fel încât sistemele să fie conectate și disponibile. De asemenea, cu ajutorul tehnologiei te poți informa despre unde să îți petreci timpul, despre ce evenimente culturale au loc, unde sunt comunitățile implicate în anumite domenii care corespund intereselor tale. Pe de altă parte, mentalitatea oamenilor trebuie să se schimbe. Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut statut social. Din păcate, acestea sunt granițe care nu pot fi depășite doar cu ajutorul tehnologiei și principalul obstacol în calea schimbării este reprezentat de mentalitatea oamenilor.
De ce au nevoie economiile orașelor din România, Europa sau din alte părți în aceste vremuri dificile?
Economiile orașelor au fost afectate diferit. Practic, construcțiile au mers bine peste tot, turismul, restaurantele și divertismentul au fost afectate foarte semnificativ până în iunie- acum situația s-a îmbunătățit, deoarece mulți turiști români au rămas în țara lor. Industria auto, OEM-urile și întreg lanțul de funizori aferent industriei sunt grav afectate. Sectorul IT, puternic, continuă relativ bine. Unii vor trebui să se abțină acum de la cumpărarea unei mașini sau a unei bucătării noi. Industria auto din România este profund integrată în industria auto din UE. Atâta timp cât partenerii comerciali nu își revin, va rămâne o provocare și pentru industria românească. Cu siguranță, un concept precum Kurzarbeit, dezvoltat pe baza experienței germane și promovat de AHK, va ajuta la trecerea prin criză.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul BASF.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1.Mulți salariați sau mici antreprenori nu-și permit să locuiască la maxim 3-4 km de locul de muncă ( majoritatea zonelor de birouri sunt amplasate în zonele scumpe ale capitalei) , unii stau la 15-20 km de locul de muncă și atunci nu-ți permiți să mergi la muncă cu bicicleta , apoi ce faci când plouă ( și asta se întâmplă destul de des în capitală) sau iarna , mai ales că nu sunt prea dezvoltate pistele de biciclete ca în Viena ( cel mai apropiat oraș ca dimensiuni cu Bucureștiul).
2. Mulți au copii care trebuie duși la școală/grădiniță înainte de a merge la muncă ( se știe situația creșelor și grădinițelor în București , la fel de departe de locuință ca și locul de muncă). Nu toată lumea își permite bonă ca boss-ul BASF sau alții cu venituri mari ( ca să nu mai vorbesc de pensionarul bucureștean fată de cel vienez). Să nu uităm că la Viena nu prea există locuitor cu venit sub 1000 de euro net lunar în timp ce la București astfel de venituri se regăsesc la upper-middle class. Apoi în afară de infrastructura de șosele și linii de metrou nici transportul local nu prea se ridică la nivelul orașelor civilizate ca să nu mai vorbesc de implementare IOT cu aplicațiile specifice smartcity-urilor. Deci haideți să mai creștem cu veniturile , să rezolvăm problema transportului în comun civilizat și apoi putem cere să folosim mai des bicicleta.