Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Dacă vrem orașe care nu doar să funcționeze, ci să inspire, trebuie să înțelegem că schimbarea urbană nu începe cu un buget sau cu un studiu de fezabilitate. Începe cu un alt tip de contract social – unul bazat pe încredere, colaborare și viziune împărtășită. Maria Vassilakou ne arată că transformarea urbană reală nu este despre a construi ceva nou, ci despre a crește ceva viu: relații, responsabilitate, implicare. Orașul viitorului este cel în care fiecare cetățean poate deveni grădinarul unei schimbări autentice – începând cu propriul colț de stradă.

Mobilitatea urbană este, poate, cea mai subestimată formă de politică publică care ne influențează viața de zi cu zi. Nu e doar despre piste de biciclete, benzi de autobuz sau aplicații de transport. E despre cum sunt distribuite spațiul, timpul și siguranța într-un oraș. Cine are dreptul să se miște liber? Cine e exclus? Cine are voie să circule cu încredere – și cine e nevoit să improvizeze?

Bucureștiul este cea mai dinamică capitală europeană în ultimii 20 ani. Orașul se dezvoltă în fiecare zi și are un sector privat foarte dinamic, care a trecut printr-un proces de transformare fulminant în ultimii ani, chiar dacă sunt încă multe lucruri de făcut sau de reparat.

„Orașe ca București, Sibiu, Timișoara, Constanța, Buzău, Sinaia, Iași, Brașov, Reșița și altele au capacitatea de a genera schimbări reale pentru cetățeni. Asta mi-am dorit să scriu și să analizez în „Cum să modelăm orașele din România”.

Constanța are nevoie ca de aer de investiții, în caz contrar exodul tinerilor va continua. Nimeni nu își dorește să trăiască într-un oraș (sau județ) condamnat la subdezvoltare.

Ce face ca un municipiu să progreseze, iar altul să bată pasul pe loc?

Premiul este de un milion euro. (Foto: Comisia Europeană în România, Facebook)

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Primarii în funcție sunt avantajați, fiindcă „au ce prezenta electoratului”. Chiar dacă nu au făcut mare lucru... (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)