Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Dacă tu nu poți să faci mișto de tine, atunci n-ai ce căuta pe o scenă de stand-up”. Interviu cu Sergiu Floroaia

Comediantul Sergiu Floroaia a vorbit pentru Republica.ro despre cum verifică dacă mai are umor urcând des pe scenă, ce tip de energie imprimă one line-ul numerelor lui și despre emoțiile pe care le mai are în ciuda faptului că face standup de mai bine de 10 ani.

Apare în noul serial Comedy Club, se ține de parodii muzicale și de virale și e singurul one-liner dintre comedianții români. Are și un blog cu interviuri despre standup, elogii de la comedianți din străinătate și premii pentru umor. 

Sergiu Floroaia a explicat de ce face standup comedy, ce replici le dă cârcotașilor și cum se trăiește din glume scurte. 

Când ți-ai dat seama că ai umor? Când ți-ai dat seama că poți trăi din el?

Asta cu momentul în care mi-am dat seama că am umor e ciudată. Nu mai știu care a fost primul moment. Au fost mai multe în care am crezut că am umor, dar senzația asta se tot duce și se întoarce. D-asta urc des pe scenă. E ceva ce simt constant nevoia să verific că mai este acolo. Câteodată e.

Am crezut că pot trăi din stand-up comedy mai devreme decât puteam efectiv. Adică am renunțat la jobul pe care îl aveam atunci și dup-aia a fost o perioadă destul de grea cu banii. Încă nu sunt foarte sigur că se poate, cel puțin cu stilul de umor pe care îl am eu.

De ce faci standup comedy?

Fiindcă te forțează să vezi altfel lumea. Să-ți pui probleme pe care alții nu și le pun. Să observi lucruri pe care alții nu le observă. A… și pentru bani.

Ce rigori îți impune într-un număr de standup calitatea de one liner? Trebuie să îl structurezi într-un anume fel?

Glumele sub formă de one-liner sunt glume scurte dintr-o propoziție sau două. Ceea ce te forțează să fii concis, să creezi imaginile pe care vrei să le proiectezi în mintea spectatorului în cât mai puține cuvinte. Atât în prima parte a glumei, setup, cât și în cea de-a doua, punchline.

Stilul ăsta de glume are mai puțină “poveste” și oamenilor le plac poveștile, dar și mai puțină energie, ceea ce, din nou, e important. D-asta nu e un stil care prinde la marea masă. Plus că uneori te poate pune să gândești, să trebuiască să faci anumite legături, nu ți se dă totul mură-n gură.

De ce ai optat pentru one line, o formă mai restrictivă și mai puțin practicată la ora actuală?

A venit natural. Când am urcat pentru prima dată pe scenă am făcut genul ăsta de glume scurte, chiar fără să știu că afară mai erau oameni care îl făceau, că era un gen. Afară, adică în alte țări, nu pe stradă. Am încercat și storytelling, dar nu este “my cup of tea”.

Cât de des schimbi un număr? Cum îți dai seama când expiră?

Din păcate, mult mai rar decât este recomandat. Mai schimb câte o glumiță sau două din setul meu obișnuit de club, set care are vreo 25 de minute și cam 100 de glume. Dar într-o sută de glume dacă schimbi doar câte o glumă sau două pare că se schimbă incredibil de greu.

Ce faci când te confrunți cu un public dificil? Cât de des dai peste cârcotași? Ai vreunul preferat?

Public dificil poate înseamna un grup de oameni care nu apreciază stilul meu sau care nu se poate abține de la comentarii sau care a venit cu alte așteptări sau mai știu eu ce. Iar reacția mea depinde de ce fel de public vorbim.

Dar când dau peste cârcotași nu este deloc o problemă. Replicile vin ușor după mai bine de 10 ani de când fac stand-up. A fost la un moment dat un tip căruia i-a sunat telefonul în timpul show-ului și i-am dat o replică deja clasică legată de mama lui. Amuzant a fost că am insistat. M-am dus până în pânzele albe. Acum, s-ar putea ca eu să mă fi distrat mai mult decât oamenii din sală, dar a fost superb. Înregistrarea audio este și pe YouTube-ul meu.

Care e limita umorului tău?

Nu cred că există subiecte pe care un comediant ar trebui să le evite, ci doar anumite abordări ale unor subiecte.

Cât de importantă e autozeflemeaua pentru el?

Eu fac foarte multe glume pe seama mea. Dar mă și laud pe scenă. Cred că dacă tu nu poți să faci mișto de tine, atunci n-ai ce căuta pe o scenă de stand-up. Sau într-un juriu de emisiune de umor.

Scriai și un comedy blog, pe care publicai interviuri. Ultimul articol e din iunie 2015. Te-ai lăsat de blog?

Nu m-am lăsat de blog, doar am decis să postez odată la 12 luni. Deci, fiți cu ochii pe punchline.ro că mâine-poimâine mai pun o postare!

Cum a fost tranziția de la standup la serial de standup?

Cred că filmările de show-uri sunt singurele momente în care mai am emoții. Și cred că se vede. Plus că publicul nu este la fel ca la un show normal de standup. Oamenii ăia nu au venit neapărat pentru tine. Sunt mult mai împrăștiați în sală, ceea ce nu ajută deloc la atmosferă. Au lumini pe ei ca să se vadă pe cameră și nici asta nu-i ajută să se simtă confortabil ca să poată râde cum ar râde de obicei. Este mult mai dificil.

Cum ai selectat numărul cu care apari?

Am tăiat de pe listă ce am dat în celelalte cinci filmări de standup.

Ce reacții la serialul Comedy Club ai observat?

Lumea cred că se bucură să ne poată vedea și pe TV. Am văzut oameni care cereau mai multe episoade sau mai mulți comedianți. E un început, dar este de bine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult