Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce cred românii despre capitalism? Zece mituri anticapitaliste

 Rainer Zitelmann

Recent a fost publicată în limba română cartea „Zece mituri anticapitaliste. O critică a criticilor capitalismului”, de Rainer Zitelmann, care analizează cele mai frecvente zece obiecții la adresa capitalismului: că duce la foamete și sărăcie, la creșterea inegalității, la consum inutil, la distrugerea mediului, la schimbări climatice și războaie. În perioada 25-26 aprilie, Rainer Zitelmann se află în România, la invitația  la invitația Institutului Mises, și aduce în atenția publicului român mai frecvente erori populare privitoare la capitalism și piața liberă:

  • Marți, pe 25 aprilie 2023, autorul este prezent la Academia de Studii Economice, în sala Virgil Madgearu, pentru o discuție intitulată Capitalismul internațional în secolul XXI, pe marginea nou apărutului volum.
  • Miercuri, pe 26 aprilie 2023, la ora 13:00, Comisia pentru Antreprenoriat și Turism îl va găzdui la Palatul Parlamentului pentru o discuție pe marginea celor zece mituri anticapitaliste. (Detalii despre întregistrare, aici.)

Capitalismul, spun criticii săi, pune profiturile înaintea umanității, creează monopoluri dominante și s:ubminează democrația. În „Zece mituri anticapitaliste” Zitelmann analizează pe rând fiecare dintre aceste argumente și le dezvăluie defectele. El oferă contraargumente pentru fiecare acuzație, prezentând o multitudine de dovezi istorice și fapte revelatoare pentru a dovedi că nu capitalismul este cel care a eșuat, ci un secol de experimente anticapitaliste.

În a doua parte a cărții sale, autorul explorează percepțiile populare asupra capitalismului în Europa, SUA, America Latină și Asia în baza unui sondaj de opinie desfășurat în 33 de țări. 

Ce cred românii despre capitalism

Ce părere au românii despre capitalism și economia de piață și cum se compară atitudinile din România cu cele din alte 33 de țări? Acesta a fost subiectul cercetării realizate în perioada iunie 2021 - decembrie 2022 într-un total de 34 de țări. Sondajul a fost realizat în Statele Unite și în țări mici, medii și mari din Europa, America de Sud, Asia și Africa. În fiecare țară au fost chestionate eșantioane reprezentative de aproximativ 1.000 de respondenți.

În România, Ipsos MORI a intervievat un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane în perioada 17-21 iunie 2022. În total, la sondaj au participat 34.550 de respondenți.

Atitudini față de libertatea economică în România

O analiză a răspunsurilor la declarațiile pro stat și pro piață arată că declarațiile în favoarea unui rol mai puternic al guvernului sunt aprobate în proporție de 28%, comparativ cu 19% pentru declarațiile pro-piață în favoarea unui rol redus al guvernului. Împărțind media declarațiilor pozitive la media declarațiilor negative, se obține un coeficient de 0,68. Voi reveni frecvent asupra acestui coeficient în cele ce urmează. Un coeficient mai mare de 1,0 înseamnă că domină atitudinile pro libertate economică, un coeficient mai mic de 1,0 înseamnă că domină opiniile anti-libertate economică. 

Ce asociază românii cu „capitalismul”?

Tuturor respondenților li s-au prezentat 10 termeni – cinci termeni pozitivi și cinci negativi – și au fost întrebați pe care dintre ei îi asociază cu cuvântul „capitalism”. Rezultatul: spre deosebire de setul de întrebări privind economia de piață, majoritatea respondenților români asociază „capitalismul” cu termeni pozitivi. O medie de 65% dintre respondenții români selectează termeni negativi, cum ar fi „Lăcomie”, „Răceală” sau „Corupție”. Termeni pozitivi precum „Prosperitate”, „Progres” și „Libertate” sunt selectați de 76% dintre respondenți (după cum se poate vedea în figura de mai jos).

România: asocieri cu „capitalismul”

Întrebare: „Vă rog să vă gândiți acum la cuvântul capitalism. Pentru fiecare dintre următoarele afirmații, selectați-le pe acelea pe care le asociați cu capitalismul.”

Notă: Toate datele sunt exprimate în procente din numărul total de respondenți

Sursa: Sondaj Ipsos MORI 21-087515-07

Cea mai puternică asociere în România este între „capitalism” și „O gamă largă de produse” (82%!) – un lucru pe care mulți oameni din țările occidentale l-ar putea considera de la sine înțeles dar care nu este deloc evident pentru români, care încă își mai amintesc de trecutul socialist. O analiză a răspunsurilor în funcție de grupa de vârstă arată că în rândul respondenților cu vârsta de peste 55 de ani, care încă mai au amintiri clare despre socialism, 93% asociază capitalismul cu „O gamă largă de produse”, în timp ce în rândul tinerilor de 18-29 de ani, care cunosc socialismul doar din poveștile părinților, un procent mult mai mic, de 64%, selectează aceeași afirmație (figura de mai jos).

România: asocieri cu „capitalismul” – cele mai mari diferențe între grupele de vârstă 

Întrebare: „Vă rog să vă gândiți acum la cuvântul capitalism. Pentru fiecare dintre următoarele afirmații, selectați-le pe acelea pe care le asociați cu capitalismul.”

Notă: Toate datele sunt exprimate în procente din numărul total de respondenți

Sursa: Sondaj Ipsos MORI 21-087515-07

18 afirmații pozitive și negative despre „capitalism”

Respondenților li s-au prezentat un total de 18 afirmații despre capitalism, dintre care 10 erau negative și 8 pozitive. La acest set de întrebări, acordul cu afirmațiile negative (cu o medie de 26%) depășește ușor acordul cu afirmațiile pozitive (cu o medie de 23%). Împărțind procentul pentru afirmațiile pozitive la procentul pentru afirmațiile negative rezultă un coeficient de 0,85.

De exemplu, 41% dintre respondenții români acceptă afirmația: „Capitalismul este dominat de cei bogați, ei stabilesc agenda politică”; 36% sunt de acord cu „Capitalismul duce la creșterea inegalității”; și 29% sunt de acord cu „Capitalismul duce la monopoluri în care întreprinderile singulare controlează întreaga piață”.

Dar există și două afirmații pozitive care atrag o aprobare semnificativă (în comparație cu multe alte țări). Cea mai favorabilă afirmație e „Capitalismul poate că nu este ideal, dar este, totuși, mai bun decât toate celelalte sisteme economice”. Această afirmație, care în multe țări nici măcar nu a intrat în top 10, suscită acordul a 34% dintre respondenții români și o face să ajungă pe locul al treilea. Acest lucru, din nou, poate fi explicat pe fondul trecutului socialist al României. Acordul cu afirmația conform căreia „Capitalismul înseamnă libertate economică” este, de asemenea, comparativ ridicat, pe locul 4, cu 32%.

Cum se compară atitudinile față de capitalism în România cu cele din alte țări?

Dacă se combină cifrele pentru libertatea economică și cele două întrebări privind capitalismul, rezultă un coeficient de 0,90. Acest coeficient este decisiv pentru comparația cu alte țări.

În sondajul nostru, există 22 de țări care manifestă mai multe tendințe anticapitaliste decât România, spre deosebire de 11 țări care au o atitudine mai pozitivă față de capitalism. Cele mai pozitive atitudini față de capitalism le au persoanele din Polonia, SUA și Coreea de Sud (figura de mai jos).

Coeficienul global al atitudinilor față de capitalism în 34 de țări

Media afirmațiilor în favoarea unui sistem economic liberal împărțită la media afirmațiilor în favoarea unui sistem economic controlat de stat (fără a folosi termenul „capitalism”)

Notă: Cu cât coeficientul este mai mic, cu atât atitudinea anticapitalistă este mai puternică.

Surse: Sondajul 12038 al Institutului Allensbach, Fundația Sant Maral, sondajele Ipsos MORI 20-091774-30, 21-087515-07, 22-014242-04-03 și 22-087515-44, Indochina Research, FACTS Research & Analytics Pvt. Ltd. și Research World International Ltd.

----

Despre autor

Dr. Rainer Zitelmann este autorul cărții Zece mituri anticapitaliste care a fost publicată în 2022 în Germania și a fost tradusă și publicată recent în România de către Institutul Mises. 

Rainer Zitelmann s-a născut în Frankfurt am Main, Germania, în 1957. A studiat istorie și științe politice între 1978 și 1983 și a absolvit cu distincție. În 1986, a primit titlul de Dr. phil. pentru teza sa Hitler. Selbstverständnis eines Revolutionärs (în engleză: Hitler’s National Socialism) sub îndrumarea profesorului Freiherr von Aretin. Studiul, căruia i-a fost acordat calificativul „summa cum laude”, a primit atenție și recunoaștere la nivel mondial.

În perioada 1987-1992 Zitelmann a lucrat la Institutul Central pentru Cercetare în Științe Sociale din cadrul Universității Libere din Berlin. Ulterior a devenit redactor-șef al editurii Ullstein-Propyläen, la acea vreme al treilea cel mai mare grup editorial din Germania, și a condus diferite departamente ale importantului cotidian german Die Welt. În 2000 și-a înființat propria afacere, Dr. ZitelmannPB. GmbH, care a devenit de atunci lider de piață în ceea ce privește consultanța de poziționare pentru companiile imobiliare din Germania. A vândut afacerea în 2016.

În 2016 Zitelmann a obținut cel de-al doilea doctorat, de data aceasta în sociologie, cu o teză despre psihologia celor superbogați, sub îndrumarea profesorului Wolfgang Lauterbach de la Universitatea din Potsdam. Cea de-a doua teză de doctorat a fost publicată în limba engleză sub titlul The Wealth Elite.

Zitelmann a scris în total 26 de cărți, care s-au bucurat de un succes substanțial în diverse limbi din întreaga lume. Este un orator foarte căutat în Asia, Statele Unite și Europa. În ultimii ani, a scris articole și a acordat interviuri pentru multe dintre cele mai importante instituții media din lume, printre care Le Monde, Le Point, Corriere della Sera, Il Giornale, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt, Der Spiegel, Neue Zürcher Zeitung, The Daily Telegraph, The Times, National Interest, Forbes și numeroase mass-media din Asia și America Latină. Cititorilor acestei cărți li se recomandă în mod special lectura cărților sale The Power of Capitalism și The Rich in Public Opinion. Informații detaliate despre viața lui Rainer Zitelmann pot fi găsite la adresa rainer-zitelmann.com.

Aprecieri pentru cartea „Zece mituri anticapitaliste”

Una dintre cele mai importante cărți scrise în apărarea capitalismului în ultimele decenii. Bine documentată și bine scrisă, nu numai că aduce argumente în favoarea piețelor libere, dar distruge și mult mediatizatul efort al lui Thomas Piketty de a discredita capitalismul. Adam Smith ar fi fost impresionat – și mândru.

—Steve Forbes, președinte și redactor-șef al Forbes Media

Pentru a ne da seama de importanța libertății economice și individuale, a proprietății private și a pieței libere – factori definitorii ai capitalismului modern – este suficient să ne uităm la studiile lui Angus Maddison, menționate și în această carte, despre evoluția economiei globale și să observăm că există o corelație între momentul în care PIB-ul global a început să crească exponențial (atât în valoare absolută, cat și per capita) și prima Revoluție Industrială. Parafrazând discursul din 1947 despre democrație rostit de Winston Churchill în Camera Comunelor, am putea spune despre capitalism că este cea mai rea formă de sistem economic cu excepția tuturor celorlalte forme care au fost încercate, iar cartea de față argumentează cu brio în acest sens.

—Felix Crișan, cofondator și CTO, NETOPIA Group

Susținătorii capitalismului ar trebui să aibă la îndemână, oriunde s-ar afla, un exemplar din Zece mituri anticapitaliste. Noua carte a istoricului Rainer Zitelmann este plină de argumente interesante și convingătoare, care nu numai că îi vor face pe cititori să înțeleagă că sistemul capitalist este cea mai mare invenție din istoria omenirii, dar îi vor și echipa pentru a contracara argumentele aduse împotriva lui. Numeroasele mituri critice la adresa capitalismului sunt combătute cu o multitudine de fapte și argumente convingătoare la care criticii nu vor avea un răspuns. Oricine dorește să cunoască adevărul despre capitalism ar trebui să citească această carte.

—John Mackey, fondatorul Whole Foods Markets

Întrebat fiind de un student care ar fi diferența dintre capitalism și socialism, i-am răspuns șugubăț: capitalismul este despre creștere (da, inegală, instabilă) a bogăției „per capita”, în timp ce socialismul este despre reducere (idem) a sărăciei „sub copita”. L-am văzut nedumerit și am plusat: în ce fel de lume (imperfectă) ai prefera să trăiești – într-una cu firme precum cea a lui Jerry Maguire sau într-una ruptă din Ferma Animalelor? Mi-a zis că nu a văzut filmele. I-am replicat atunci: nu mai bine citești o carte? Zece mituri anticapitaliste a lui Rainer Zitelmann, este genul de lucrare atât de bine scrisă încât îi poate da televizorului sau platformei de streaming un binemeritat respiro.

—Octavian-Dragomir Jora, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice din București și fondator al publicației The Market for Ideas

Rainer Zitelmann este deja bine cunoscut pentru atitudinea sa bine informată în apărarea capitalismului și a acumulării de bogăție. În această carte, folosește date din sondaje de opinie internaționale pentru a înțelege atitudinea diferitelor țări față de capitalism și pentru a pătrunde în mintea anticapitaliștilor. Din această poziție, abordează 10 dintre cele mai frecvente concepții greșite despre capitalism și le învinge cu un amestec puternic de argumente și fapte concrete.

—Eamonn Butler, director al Institutului Adam Smith, Londra

De mai bine de o sută de ani, oamenii emigrează dinspre socialism spre țări în care există mai multă libertate economică și oportunități antreprenoriale. Spre capitalism, cu alte cuvinte. Nici măcar Zidul Berlinului nu a fost o capcană ermetică a socialiștilor est-germani. Sunt șanse, totuși, ca la școală să fi fost învățat opusul – că sistemul capitalist este practic sursa a tuturor nenorocirilor umane, inclusiv a sărăciei, a poluării, a războiului și chiar a fascismului. În cartea sa Zece mituri anticapitaliste, Rainer Zitelmann demască miturile și superstițiile care v-au fost predate la școală și vă oferă o explicație erudită – dar extrem de ușor de citit – a realității economice. Socialismul este adevăratul opiu ideologic al maselor și este cel care a provocat cele mai mari mizerii pe care le-a cunoscut lumea, așa cum au demonstrat generații de imigranți „votând cu picioarele” (pentru capitalism și împotriva socialismului).

—Thomas DiLorenzo, profesor,

Senior Fellow, Ludwig von Mises Institute, autor al cărților How Capitalism Saved America și The Problem with Socialism

Capitalismul a fost prea mult timp definit de dușmanii săi. Aceștia îl califică în mod eronat drept clientelism, când adevărata logică a capitalismului pune capăt privilegiilor nemeritate și oferă oportunități pentru toți. Această nouă carte a lui Rainer Zitelmann răspunde unei nevoi acute, mai ales că politicienii iliberali acuză acum capitalismul pentru mizeria pe care ei înșiși au creat-o prin politici economice intervenționiste. Oamenii din întreaga lume ar trebui să ia apărarea capitalismului ca motor al inovației și al creșterii nivelului de trai pentru toți. Să fim recunoscători că Zece mituri anticapitaliste oferă o analiză amănunțită a faptelor care ne susțin cauza.

—Brad Lips, CEO, ATLAS Network

Există zeci de platitudini anticapitaliste la modă care au ajuns la statutul de înțelepciune convențională. Chiar dacă toate acestea sunt profund greșite și prost documentate, unele dintre ele pot fi uimitor de greu de contracarat într-o dezbatere, deoarece anticapitaliștii tind să vorbească în clișee, fraze sonore, abstracții și afirmații pe care este dificil să le abordezi într-un mod rațional. Ca urmare, prea des rămân necontestate, ceea ce consolidează și mai mult hegemonia intelectuală anticapitalistă. Această carte, așteptată de mult timp, examinează în mod judicios – și infirmă metodic – zece dintre cele mai populare marote anticapitaliste. În sfârșit, cineva a făcut-o! Și chiar era timpul.

—Kristian Niemietz, șef al departamentului de economie politică, Institute for Economic Affairs, Londra

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O carte care trebuie citită! Totuși, comparația percepțiilor față de capitalism între țări care au avut o traiectorie total diferită în ceea ce privește acumularea capitalului, pare mai degrabă o comparație între mere și pere. Țări care au jefuit sute de ani din colonii, au acumulat un capital impresionant, în timp ce țări precum cele din Europa de Sud-Est s-au confruntat cu eșecul socialismului. Fără niciun sondaj se poate (gu)es(s)tima că percepțiile față de piața liberă în aceste țări vor fi total diferite. Despre capitalism în România? Îmi vine în minte un singur cuvânt: "sălbatic". Sper, cu timpul, să se mai domesticească și să crească acest capital, atât cel autohton cât și prin atragerea masivă a investițiilor străine. O temă de gândire ar fi situația prosperă din Iugoslavia, din perioada lui Tito. Cine a vizitat țara vecină în acele vremuri știe că nu era aproape nicio diferență față de vestul Europei, nici ca nivel de trai, nici ca dezvoltare economică. Se pare că diferențele teoretice dintre capitalism și socialism contează mai puțin decât corectitudinea/înțelepciunea cu care sunt puse în practică. Până una alta, istoria ne demonstrează eșecul socialismului.
    • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Reincalziti ciorba tezei comuniste despre colonialism. cele mai propspere tari (Finlanda, Luxemburg, Islanda, de exemplu) ce colonii au avut ?
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Am dat doar un exemplu de creșteri inegale ale capitalului, fără pretenția de generalizare. Cât despre ciorbă, să lăsăm flame-ul flamer-ilor.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult