Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

The Great Barrington Declaration. Cât de fezabilă este această strategie de luptă împotriva COVID 19

pieton - Foto Frederic J. BROWN / AFP / Profimedia)

Foto: Frederic J. BROWN / AFP / Profimedia

Gândurile mele despre the Great Barrington Declaration.

- GBT este o poziție publică avansată de trei oameni de știință de la Harvard, Oxford și Stanford și semnată în prezent de peste 200.000 de experți și oameni din public.

- această declarație, de inspirație libertariană, favorizează o nouă strategie împotriva covid care s-ar putea rezuma în câteva linii mari: renunțarea la orice politică de carantinare care în opinia autorilor a produs deja efecte colaterale devastatoare; protejarea celor vulnerabili prin izolarea lor de restul societății; permiterea populației adulte și sănătoase să-și reia activitatea și viața fără constrângeri și limitări. În acest fel autorii cred că imunitatea de turma va fi dobândită natural, fără a fi nevoie de vaccin și virusul va putea fi stăpânit.

- de la bun început trebuie să spun că nu sunt de acord cu această poziție. Mi se pare în cel mai bun caz naivă și în cel mai rău caz iresponsabilă. Izolarea populației vulnerabile va antrena niște costuri economice și necesitatea unei logistici pe care majoritatea țărilor nu o au. Iar practic să izolezi milioane de bătrâni pentru a fi cu adevărat protejați e o iluzie; oamenii nu vor respecta izolarea, mulți vor trebui să intre în contact cu alte persoane din populația generală (nevoi de hrană, de asistență medicală etc...) ceea ce va duce inevitabil la infectare, mai ales când populația tânără va renunța la reguli și distanțare.

- Chiar dacă rata de infectare se va reduce în rândul bătrânilor, ea va rămâne ridicată în populația generală. Spitalele vor fi foarte curând incapabile să primească toți bolnavii, iar cei cu boli cronice în timp normal se vor vedea condamnați.

- efectele virusului nu sunt pe deplin înțelese încă; pot exista sechele chiar la populația tânără.

- imunitatea de turmă poate să nu fie garantată de astfel de practici.

The Great Barrington Declaration are totuși meritul că provoacă o discuție în societate și demontează soluția fanaticilor carantinării, care ar dori să supună populația pe termen nelimitat la restricții și izolare. Studiile au arătat că efectele colaterale ale carantinării sunt reale și pot fi grave, prin creșterea afecțiunilor mentale, a evitării consultațiilor medicale pentru populația în risc de alte afecțiuni, a distrugerii unei părți importante a economiei. Este clar că alte lockdown-uri nu mai pot fi o soluție.

Dar în ciuda acestor observații corecte și a calității de a începe o dezbatere, dezavantajele și impedimentele practice sunt prea mari pentru ca o asemenea strategie să fie aplicată în termenii enunțați de autori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Absolut de acord.
    Și încă:
    -S-a gândit cineva la costuri? Cât ar costa să " protejezi " bătrânii? Nu mai bine ore dedicate pentru cumpărături și subvenționarea de către stat a unor măști performante?

    -Cei care se agită acum că li se restrâng libertățile n-ar avea probabil nimic împotrivă să li se restrângă altora. Deci ajungem vrem nu vrem la discriminare. Bătrânii sunt cetățeni cu drepturi depline și mai mult, au cotizat pentru toate cele.

    -Și ce ar fi cu personalul de îngrijire, nu ar fi din cei care umblă liberi să se imunizeze și întâmplător ar fi și ei infectați? Cum s-ar numi asta?

    -Cât durează imunitatea? La unii e punct și de la capăt.

    Cand scoți pe unii din circuit, presupunând că ar fi posibil, media de vârstă a infectaților scade, că virusul face ce stie, să infecteze, ar fi ATI supra aglomerat cu cei mai tineri ( nu se știe ce anume provoacă o evoluție proastă) unii din ei au și ei boli cronice, gravide, plus bătrânii infectați chiar acolo unde ar fi cică protejați.

    Și nu în ultimul rând, cei trei virusologi sunt din UK și USA, țări ale căror politici în pandemie sunt cel puțin controversate. Nu cumva sunt trompetele lui Johnson și Trump? Că tot e Fauci în dizgrație, hai să facem noi mumos la Trump, poate ne azvârle un os... The Apprentice cu Trump președinte. E bine să iei și factorii sociali, umani și economici în considerare și POSIBILITATEA efectivă de a pune un asemenea plan în aplicare. Teoria ca teoria, practica...nu văd deloc pe americani să investească pentru protecția unor cetățeni, n-au făcut-o până acum, acum de ce-ar scoate banul? Nemții au catalogat deja această posibilitate ca nebunească și neetică.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Îărtă-i Doamne că nu știu ce fac.Deci după idea asta cu iz nazist în România vom avea lagăre unde îi vom interna pe bătrâni?E mândru Hitler de urmașii lui .Străinu -Cercel (cel cu cohortarea vârstnicilor )e unul dintre ei și mai vrea și senator.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult