Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce-i mână în luptă pe protestatarii „anticorona” care au ieșit pe străzile marilor orașe din Germania

Protest anticovid Berlin

Foto: Guliver Getty Images

În ciuda binecunoscutelor principii de ordine și disciplină care caracterizează mentalitatea nemțească, ideea de contestare a sistemului a devenit oarecum normală în Germania post 1989, îndeosebi la Berlin. Criza covid-19 a fost încă de la început un test pentru guvernul Merkel, iar majoritatea populației s-a declarat mulțumită de gestiunea generală: atât măsurile, cât și restricțiile impuse la nivel național au fost acceptate fără mari dificultăți într-o primă fază a epidemiei, atât timp cât au rezultat drept necesare. După stabilizarea situației, au început însă să-și facă apariția diverse mișcări de protest împotriva măsurilor restrictive rămase în vigoare. 

Protestatarii se împart totuși în două grupe: cei ce suferă de ceea ce în psihologia cognitivă se numește „confirmation bias”, tendința de a selecta informații și de a le interpreta pentru confirmarea propriilor teze - cu alte cuvinte, iubitorii de teorii conspirative; în schimb, a doua grupă este cea afectată de restricții, considerate exagerate în contextul actual, unul ce nu mai justifică stoparea activității atâtor sectoare economice: de suferit au avut serviciile, în special turismul (protestele micilor întreprinzători din această branșă au fost inițiate în Dresda și au avut deja loc în 29 aprilie în 30 de orașe). 

În întreaga Germanie, ziua de 1 mai este una dedicată protestelor: adunări de sindicaliști, demonstrații pașnice ale asociațiilor cu profil social, militanți de stânga și activiști pentru egalitatea în drepturi etc. Anul acesta, din pricina restricțiilor covid-19, unele inițiative au fost „transferate” online (ca și cunoscuta mișcare „Fridays for Future”). 

Actualmente, Berlinul permite adunările de până la 20 de persoane, și asta doar pe baza unui permis obținut în prealabil, căci restricționarea totală a dreptului de protest nu ar fi fost acceptată de către apărătorii libertăților personale, îndeosebi în cadrul unui stat de drept asemeni celui german. 

Cu toate acestea, în marile orașe s-au desfășurat manifestații: sindicaliști, organizații de stânga (Revolutionärer 1.Mai) etc. au ieșit pe străzi, iar în Hamburg și Berlin Kreuzberg s-au înregistrat și ciocniri cu forțele de ordine, care au intervenit pentru a dispersa participanții ce nu respectau prevederile privind distanța socială.

Am fost martorul unei demonstrații organizate regulamentar în fața Porții Brandenburg. Ceea ce nu era însă la fel de regulamentar era conținutul sloganurilor, de o vădită orientare de extremă dreapta. Numele grupării se putea citi pe steagurile tricolore: „Die Deutschlandfrage” (Cauza germană). 

Foto: Dorina Achelăriței

O altă demonstrație, mult mai numeroasă, a avut loc în fața teatrului „Volksbühne”, cunoscut pentru orientarea de stânga (teatrul s-a distanțat însă de inițiativa „anticorona” din 1 mai.)

Protestul fusese organizat de diferite asociații cu profil ambiguu, printre care și cea a Demokratische Widerstand (Rezistența Democratică), inițiatoare a platformei nichtohneuns.de („nu fără noi”). Pe scurt, mesajul lor este unul pro democrație și contra statului în general, un fel de anarhism „soft”, combinat cu o neîncredere absolută legată de cauzele crizei actuale; una dintre devizele de pe website este „Sistemul LOR este terminat. AL NOSTRU nu a fost niciodată” („DEREN System ist am Ende. UNSERES war es nie”).

În mod evident, „filosofia” grupului a atras și participarea iubitorilor de teorii conspirative privitoare la existența virusului, trend care se bucură de un modest succes online, în anumite cercuri.  

Pentru majoritatea protestelor „anticorona” s-a ales ziua de 2 mai: Bavaria, Stuttgart, Berlin. 

În Bavaria, unul dintre landurile cele mai afectate de covid19, unde și restricțiile au fost dintre cele mai stricte, protestele au avut loc în Ingolstadt, Augsburg și München. S-a făcut apel la libertate și drepturi constituționale, pe motiv că situația actuală nu mai justifică măsurile drastice. 

Una dintre cele mai mari demonstrații „anticorona” (3000-5000 participanți) a avut loc în Stuttgart. Partidul responsabil de organizarea acesteia este Widerstand 2020 (Rezistență 2020), un partid ce se vrea „interactiv” și, conform propriului sit web, numără aprox 84.000 membri. Widerstand2020 se opune unei vaccinări obligatorii, unei „app de supraveghere” și este în general „împotriva anulării libertăților constituționale și a abuzului de putere al guvernului”.

S-au scandat sloganurile de genul „Democrație în loc de Merkelocrație” și „Noi suntem poporul”, ceea ce a amintit oarecum de demonstrațiile de extremă dreaptă organizate în trecut de către Pegida. 

Demonstrații de același gen au avut loc la Berlin în zilele de sâmbătă ale ultimelor 4 săptămâni, în ziua de 2 mai, participanții fiind în jur de 300. 

Ministrul de Interne al Turingiei, Georg Maier (SPD) avertizează opinia publică de pericolul reprezentat de grupările informale de dreapta, menționând exemplul constituit de Reichsbürger, grup identitar luat prea puțin în serios, ce a devenit ulterior pericol național. 

Autoritățile responsabile de combaterea extremismului de dreapta atrag și ele atenția asupra grupurilor de protestatari ce se înscriu curentelor antisistem, ca fiind foarte ușor asimilabile de către facțiunile neonaziste.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Grupari de extrema stanga protesteaza si simultan se aud slogane cu continut de extrema dreapta ? Parca suna cunoscut, 1920s.
    • Like 1
  • Parerist check icon
    Confirmation biais nu-i afectează doar pe cei care cred în teorii conspiraționiste, ci pe toți cei care se cred cei mai deștepți. Adică, pe toată lumea (in afara de mine).
    Fenomenul pare simplu. Oamenii sunt nemulțumiți și frustrați (absolut de înțeles) și pe de o parte cauta vinovați, de partea cealaltă unii încearcă sa capitalizeze politic o frustrare care la origini n-are nimic politic.
    • Like 1
  • Leo check icon
    Așa cum înțeleg din articol, mișcările nu au fost „anticorona” ci „anti măsuri legate de corona” și sunt justificate de lipsa unei reacții rapide a statului cu privire la eliminarea de ÎNDATĂ a restricțiilor atunci și acolo unde nu se mai impun.
    Cam cum ar fi normal să facă și românii: de ce am acceptat existența declarațiilor, de ce am acceptat să nu avem acces în parcuri, de ce - după ce am aflat că virusul nu se (prea) transmite (cam deloc) de la purtătorul de mască - am acceptat păstrarea închiderii unor activități fără risc etc?
    • Like 1
    • @ Leo
      Ar trebui să conștientizați ca măsurile luate, la nivelul guvernului româniei vă permit astăzi să participați la discuții și că, în pofida unui sistem sanitar precar, am reușit să fim cu mult mai puține cazuri de îmbolnăvire și decese decât state la ale caror sisteme de sănătate ne uitam cu invidie. Nu negați rea!itatea!
      • Like 0
    • @ Zugravu Mircea
      Leo check icon
      Aștept cu interes să-mi motiveze - folosindu-se de studii cu privire la efectele asupra contaminării - de ce trebuie să declar unde mă duc, atunci când ies din casă.
      Dacă poți face dumneata această motivare, o aștept cu interes.
      • Like 0
    • @ Leo
      de ce nu faci matale studiul si ne comunici si noua ce si cum, cati ai investigat etc, ca asa sa trasezi sarcini (ca la partid) e treaba simpla;
      si ca raspuns la intrebarea directa : " ca sa nu umbli brambura infectand aerul in mod nenecesar (si fara masca)",
      ps. am remarcat ca soferii care nu ma lasa la trecerea de pietoni, par frati gemeni cu cei care nu poarta masca,, ca asa vrea muschii lor
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Leo check icon
      Prietene, pentru ca eu să accept ca statul să se atingă de vreunul din drepturile mele fundamentale, trebuie ca acesta să explice foarte clar motivele pentru care o face (același lucru prevede și Constituția pe care pnl își face nevoile la fel cum o făcea psd în urmă cu jumătate de an) și să nu existe picătură de dubiu că restrângerea este SINGURUL mod în care poate fi rezolvată o situație urgentă.

      Faci două presupuneri stupide:
      1. că eu aș infecta aerul atunci când umblu brambura. De ce nu presupui o stare de pericol similară în alte situații; de exemplu bărbații au penis, deci trebuie să iasă din case doar cu declarații, pentru că pot viola, când umblă brambura; toți oamenii cu mâini trebuie și ei să aibă declarații, pentru că pot lovi copii când umblă brambura; cei care au gură au nevoie de declarații, pentru că pot înjura când umblă brambura.
      2. că aș avea vreo jenă să mint în acea declarație.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult