Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Emil Hurezeanu dă o cifră care „nu sună bine” pentru România: „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români”

Medici în spital

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt a doua minoritate europeană după polonezi în Germania și cel mai bine integrată, spune Emil Hurezeanu, într-un interviu pentru Republica.

România a dat Germaniei două premii Nobel, prin scriitoarea Hertha Muller și fizicianul Stefan Hell, ambii născuți și educați în România. „În orchestrele germane cântă atâția români, soliști, prim violonceliști, violonceliști, care ar putea să facă cel puțin două-trei orchestre filarmonice mari împreună dacă s-ar întâlni”, spune Hurezeanu. 

În plus, nu mai puțin de 6000 de medici români lucrează în Germania, iar mulți dintre ei ocupă poziții importante în mari clinici și spitale din Germania. „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români, ceea ce pentru noi nu sună bine, pentru că sunt cu atât mai puțini în țară”, atrage atenția ambasadorul.

„România este o națiune culturală, tradițiile ei culturale țin de Occident. Nu întâmplător și Maiorescu, și Eminescu, și Caragiale, și Iorga au studiat la Berlin. Dacă vrem să intrăm mai mult pe radarul națiunii germane trebuie să fim prezenți cu concerte ale unor orchestre, cu simpozioane ale universităților și așa mai departe. Pentru că aici presa vorbește despre noi când se întâmplă evenimente politice sau când se întâmplă abateri sau o chestiune de domeniu delincvenței”, spune Emil Hurezeanu.

Evenimentele care reușesc să iasă din linia obișnuită a relatărilor despre România sunt cele la care participă artiștii români contemporani, precum Adrian Ghenie, Victor Mann sau Corneliu Brudașcu. Istoria românilor prezentată într-un mod subtil, fenomenele culturale românești stârnesc întotdeauna interesul în Germnania.

„Sunt convins că la Târgul de Carte de la  Leipzig prezența românească va fi un succes, dincolo de schimbarea a trei miniștri și de întreruperea circuitului aministrativ între Leipzig și București. Sunt convins că autorii și cărțile traduse vor face o impresie puternică”, spune Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liviu check icon
    România are locul ei în Europa şi în lume. În artă avem dadaismul, început de Marcel Iancu şi Tristan Tzara, de unde începe tot ce înseamnă artă actuală. Pe tot cuprinsul planetei sunt sute de sculptori care îl consideră pe Brâncuşi un maestru spiritual. Faptul că avem un număr important de români în afară ar putea fi şi un avantaj, pentru că România devine astfel mai vizibilă. Probabil că la un moment dat, după ce ne vom rezolva problemele, va exista şi un boom populaţional, dar faptul că în Grecia comercianţii îşi afişează marfa în greacă şi... română sau că în Germania vei auzi vorbindu-se româneşte mi se pare un avantaj. Devenim mai cunoscuţi, se măreşte numărul de ambasadori amatori. Nu e bine pe moment, dar în perspectivă s-ar putea să fie ok.
    • Like 0
  • Domnul Hurezeanu precizează un număr: 6000. În titlul articolului aţi înlocuit numărul cu o cifră care "nu sună bine": „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români” Aveţi perfectă dreptate, nici în limba română nu sună bine! Sau merge şi-aşa, că doar înţelegem despre ce este vorba?
    Am început să duc dorul dimineţilor în care, la cafea, Republica mă delecta cu textele domnilor Marcu Jura şi Nicu Pană. Ce vremuri...
    • Like 2
    • @ Cristea Petrica
      Anon check icon
      Multumesc! Asta vream sa spun si eu. Prostia asta cu "cifrele" de la Ponta a pornit si tare mi-as dori sa dispara odata.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro