Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Emil Hurezeanu dă o cifră care „nu sună bine” pentru România: „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români”

Medici în spital

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt a doua minoritate europeană după polonezi în Germania și cel mai bine integrată, spune Emil Hurezeanu, într-un interviu pentru Republica.

România a dat Germaniei două premii Nobel, prin scriitoarea Hertha Muller și fizicianul Stefan Hell, ambii născuți și educați în România. „În orchestrele germane cântă atâția români, soliști, prim violonceliști, violonceliști, care ar putea să facă cel puțin două-trei orchestre filarmonice mari împreună dacă s-ar întâlni”, spune Hurezeanu. 

În plus, nu mai puțin de 6000 de medici români lucrează în Germania, iar mulți dintre ei ocupă poziții importante în mari clinici și spitale din Germania. „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români, ceea ce pentru noi nu sună bine, pentru că sunt cu atât mai puțini în țară”, atrage atenția ambasadorul.

„România este o națiune culturală, tradițiile ei culturale țin de Occident. Nu întâmplător și Maiorescu, și Eminescu, și Caragiale, și Iorga au studiat la Berlin. Dacă vrem să intrăm mai mult pe radarul națiunii germane trebuie să fim prezenți cu concerte ale unor orchestre, cu simpozioane ale universităților și așa mai departe. Pentru că aici presa vorbește despre noi când se întâmplă evenimente politice sau când se întâmplă abateri sau o chestiune de domeniu delincvenței”, spune Emil Hurezeanu.

Evenimentele care reușesc să iasă din linia obișnuită a relatărilor despre România sunt cele la care participă artiștii români contemporani, precum Adrian Ghenie, Victor Mann sau Corneliu Brudașcu. Istoria românilor prezentată într-un mod subtil, fenomenele culturale românești stârnesc întotdeauna interesul în Germnania.

„Sunt convins că la Târgul de Carte de la  Leipzig prezența românească va fi un succes, dincolo de schimbarea a trei miniștri și de întreruperea circuitului aministrativ între Leipzig și București. Sunt convins că autorii și cărțile traduse vor face o impresie puternică”, spune Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liviu check icon
    România are locul ei în Europa şi în lume. În artă avem dadaismul, început de Marcel Iancu şi Tristan Tzara, de unde începe tot ce înseamnă artă actuală. Pe tot cuprinsul planetei sunt sute de sculptori care îl consideră pe Brâncuşi un maestru spiritual. Faptul că avem un număr important de români în afară ar putea fi şi un avantaj, pentru că România devine astfel mai vizibilă. Probabil că la un moment dat, după ce ne vom rezolva problemele, va exista şi un boom populaţional, dar faptul că în Grecia comercianţii îşi afişează marfa în greacă şi... română sau că în Germania vei auzi vorbindu-se româneşte mi se pare un avantaj. Devenim mai cunoscuţi, se măreşte numărul de ambasadori amatori. Nu e bine pe moment, dar în perspectivă s-ar putea să fie ok.
    • Like 0
  • Domnul Hurezeanu precizează un număr: 6000. În titlul articolului aţi înlocuit numărul cu o cifră care "nu sună bine": „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români” Aveţi perfectă dreptate, nici în limba română nu sună bine! Sau merge şi-aşa, că doar înţelegem despre ce este vorba?
    Am început să duc dorul dimineţilor în care, la cafea, Republica mă delecta cu textele domnilor Marcu Jura şi Nicu Pană. Ce vremuri...
    • Like 2
    • @ Cristea Petrica
      Anon check icon
      Multumesc! Asta vream sa spun si eu. Prostia asta cu "cifrele" de la Ponta a pornit si tare mi-as dori sa dispara odata.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult