Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Emil Hurezeanu dă o cifră care „nu sună bine” pentru România: „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români”

Medici în spital

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt a doua minoritate europeană după polonezi în Germania și cel mai bine integrată, spune Emil Hurezeanu, într-un interviu pentru Republica.

România a dat Germaniei două premii Nobel, prin scriitoarea Hertha Muller și fizicianul Stefan Hell, ambii născuți și educați în România. „În orchestrele germane cântă atâția români, soliști, prim violonceliști, violonceliști, care ar putea să facă cel puțin două-trei orchestre filarmonice mari împreună dacă s-ar întâlni”, spune Hurezeanu. 

În plus, nu mai puțin de 6000 de medici români lucrează în Germania, iar mulți dintre ei ocupă poziții importante în mari clinici și spitale din Germania. „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români, ceea ce pentru noi nu sună bine, pentru că sunt cu atât mai puțini în țară”, atrage atenția ambasadorul.

„România este o națiune culturală, tradițiile ei culturale țin de Occident. Nu întâmplător și Maiorescu, și Eminescu, și Caragiale, și Iorga au studiat la Berlin. Dacă vrem să intrăm mai mult pe radarul națiunii germane trebuie să fim prezenți cu concerte ale unor orchestre, cu simpozioane ale universităților și așa mai departe. Pentru că aici presa vorbește despre noi când se întâmplă evenimente politice sau când se întâmplă abateri sau o chestiune de domeniu delincvenței”, spune Emil Hurezeanu.

Evenimentele care reușesc să iasă din linia obișnuită a relatărilor despre România sunt cele la care participă artiștii români contemporani, precum Adrian Ghenie, Victor Mann sau Corneliu Brudașcu. Istoria românilor prezentată într-un mod subtil, fenomenele culturale românești stârnesc întotdeauna interesul în Germnania.

„Sunt convins că la Târgul de Carte de la  Leipzig prezența românească va fi un succes, dincolo de schimbarea a trei miniștri și de întreruperea circuitului aministrativ între Leipzig și București. Sunt convins că autorii și cărțile traduse vor face o impresie puternică”, spune Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liviu check icon
    România are locul ei în Europa şi în lume. În artă avem dadaismul, început de Marcel Iancu şi Tristan Tzara, de unde începe tot ce înseamnă artă actuală. Pe tot cuprinsul planetei sunt sute de sculptori care îl consideră pe Brâncuşi un maestru spiritual. Faptul că avem un număr important de români în afară ar putea fi şi un avantaj, pentru că România devine astfel mai vizibilă. Probabil că la un moment dat, după ce ne vom rezolva problemele, va exista şi un boom populaţional, dar faptul că în Grecia comercianţii îşi afişează marfa în greacă şi... română sau că în Germania vei auzi vorbindu-se româneşte mi se pare un avantaj. Devenim mai cunoscuţi, se măreşte numărul de ambasadori amatori. Nu e bine pe moment, dar în perspectivă s-ar putea să fie ok.
    • Like 0
  • Domnul Hurezeanu precizează un număr: 6000. În titlul articolului aţi înlocuit numărul cu o cifră care "nu sună bine": „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români” Aveţi perfectă dreptate, nici în limba română nu sună bine! Sau merge şi-aşa, că doar înţelegem despre ce este vorba?
    Am început să duc dorul dimineţilor în care, la cafea, Republica mă delecta cu textele domnilor Marcu Jura şi Nicu Pană. Ce vremuri...
    • Like 2
    • @ Cristea Petrica
      Anon check icon
      Multumesc! Asta vream sa spun si eu. Prostia asta cu "cifrele" de la Ponta a pornit si tare mi-as dori sa dispara odata.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro