Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Emil Hurezeanu dă o cifră care „nu sună bine” pentru România: „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români”

Medici în spital

Foto: Guliver Getty Images

Românii sunt a doua minoritate europeană după polonezi în Germania și cel mai bine integrată, spune Emil Hurezeanu, într-un interviu pentru Republica.

România a dat Germaniei două premii Nobel, prin scriitoarea Hertha Muller și fizicianul Stefan Hell, ambii născuți și educați în România. „În orchestrele germane cântă atâția români, soliști, prim violonceliști, violonceliști, care ar putea să facă cel puțin două-trei orchestre filarmonice mari împreună dacă s-ar întâlni”, spune Hurezeanu. 

În plus, nu mai puțin de 6000 de medici români lucrează în Germania, iar mulți dintre ei ocupă poziții importante în mari clinici și spitale din Germania. „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români, ceea ce pentru noi nu sună bine, pentru că sunt cu atât mai puțini în țară”, atrage atenția ambasadorul.

„România este o națiune culturală, tradițiile ei culturale țin de Occident. Nu întâmplător și Maiorescu, și Eminescu, și Caragiale, și Iorga au studiat la Berlin. Dacă vrem să intrăm mai mult pe radarul națiunii germane trebuie să fim prezenți cu concerte ale unor orchestre, cu simpozioane ale universităților și așa mai departe. Pentru că aici presa vorbește despre noi când se întâmplă evenimente politice sau când se întâmplă abateri sau o chestiune de domeniu delincvenței”, spune Emil Hurezeanu.

Evenimentele care reușesc să iasă din linia obișnuită a relatărilor despre România sunt cele la care participă artiștii români contemporani, precum Adrian Ghenie, Victor Mann sau Corneliu Brudașcu. Istoria românilor prezentată într-un mod subtil, fenomenele culturale românești stârnesc întotdeauna interesul în Germnania.

„Sunt convins că la Târgul de Carte de la  Leipzig prezența românească va fi un succes, dincolo de schimbarea a trei miniștri și de întreruperea circuitului aministrativ între Leipzig și București. Sunt convins că autorii și cărțile traduse vor face o impresie puternică”, spune Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liviu check icon
    România are locul ei în Europa şi în lume. În artă avem dadaismul, început de Marcel Iancu şi Tristan Tzara, de unde începe tot ce înseamnă artă actuală. Pe tot cuprinsul planetei sunt sute de sculptori care îl consideră pe Brâncuşi un maestru spiritual. Faptul că avem un număr important de români în afară ar putea fi şi un avantaj, pentru că România devine astfel mai vizibilă. Probabil că la un moment dat, după ce ne vom rezolva problemele, va exista şi un boom populaţional, dar faptul că în Grecia comercianţii îşi afişează marfa în greacă şi... română sau că în Germania vei auzi vorbindu-se româneşte mi se pare un avantaj. Devenim mai cunoscuţi, se măreşte numărul de ambasadori amatori. Nu e bine pe moment, dar în perspectivă s-ar putea să fie ok.
    • Like 0
  • Domnul Hurezeanu precizează un număr: 6000. În titlul articolului aţi înlocuit numărul cu o cifră care "nu sună bine": „Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români” Aveţi perfectă dreptate, nici în limba română nu sună bine! Sau merge şi-aşa, că doar înţelegem despre ce este vorba?
    Am început să duc dorul dimineţilor în care, la cafea, Republica mă delecta cu textele domnilor Marcu Jura şi Nicu Pană. Ce vremuri...
    • Like 2
    • @ Cristea Petrica
      Anon check icon
      Multumesc! Asta vream sa spun si eu. Prostia asta cu "cifrele" de la Ponta a pornit si tare mi-as dori sa dispara odata.
      • Like 0


Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult