Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce înțelege o tânără unguroaică de la Băile Tușnad când o întrebi „Ceai aveți?” Patriotismul de a vorbi corect românește în anul Centenarului, de la premier, la simplul cetățean

„Ceai aveți?” am întrebat-o pe fata din spatele tejghelei. Era tânără ca și noi, să fi avut douăzeci și ceva de ani.

Foto: Guliver/Getty Images

„Păiii am prăjituri, sucuri, sandvișuri…” mi-a răspuns ea, cu un accent puternic unguresc. Am simțit cum m-am înroșit brusc la față. Cu greu m-am abținut să nu izbucnesc în hohote și, pe un ton cât de cât normal, am continuat discuția:

„Nu, nu, nu, CEAI, aveți?”

„Aaaa, ceai! Da, sigur, avem și ceai.” De data asta îi venise rândul vânzătoarei să se simtă jenată. I se putea citi ușor frustrarea din privirile piezișe pe care ni le arunca. Glumițe, ironii, „cum e, mă, să faci o confuzie atât de mare între ceai și ce ai? Hă hă hă!”.

Făceam Revelionul la Băile Tușnad. M-am întrebat atunci, oare la a câta generație de maghiari în România era familia fetei.

Câțiva ani mai târziu, după ce am emigrat în Australia, am simțit și eu frustrarea pe care o afișase vânzătoarea din Băile Tușnad când, fiind invitat de un australian la cină și întrebat dacă îmi place mâncarea tailandeză, i-am mulțumit pentru invitație și am continuat întrebându-l dacă musai trebuie să port cravată. Cravată și mâncare tailandeză, „Thai” pe scurt, se pronunța în engleză aproximativ la fel: [tai]. Omul îmi zicea de cină și eu vorbeam despre cravate.

Carevasazică, eu, ca și fata din Tușnad, avem un lucru în comun: amândoi suntem minoritari în țările unde trăim, ea ca maghiar în România, eu ca român, stabilit acum în Anglia.

Pe măsură ce au trecut anii am mai avut episoade asemănătoare, de umor de limbaj dacă vreți, însă din ce în ce mai rare și mai puțin hilare. De ce? Pentru că am vrut să mă integrez cât mai bine în noua țară, adoptivă iar cunoașterea cât mai bună a limbii engleze era prima condiție pe care trebuia să o îndeplinesc. Simplu. Și ca mine gândesc mulți. 

Populația Australiei este alcătuită dintr-o paletă foarte largă de comunități. Una dintre cele mai mari dintre ele este comunitate greacă, de vreo câteva milioane. Mai toți grecii australieni, fie că sunt la prima generație, fie că sunt la a doua, la a treia etc, vorbesc și grecește pentru că o vorbesc în famile și, mai ales, pentru că o studiază în școlile de duminică care funcționează pe lângă bisericile ortodoxe grecești.

Copiii mei, care, deși sunt născuți și crescuți în Anglia, vorbesc și românește, sper să ajungă să studieze la universități englezești. Dacă ar exista o universitate în limba română în Anglia, plătită și sponsorizată de englezi, eu i-aș încuraja pe copiii mei să studieze tot la o universitate englezească.

Și asta în primul rând din motive practice, dar și pentru că nu am nimic cu englezii, sau, mai exact, nu îi urăsc, nu îi disconsider, nu mă consider superior lor. 

În anul centenarului Marii Uniri, sper ca fata pe care am întâlnit-o la Băile Tușnad să fi făcut gestul suprem de patriotism pe care un cetățean român îl poate face pentru țara lui: să-și pună copiii să învețe bine limba română.

O să spuneți că nu se pot compara relațiile dintre maghiarii din România și români și românii din Anglia și englezi. Este adevărat, englezii au avut însă o rivalitate și mai și: cu francezii. După sute de ani de războaie sângeroase, invazii și conflicte, în 1904 cele două țări au semnat un tratat care punea punct tuturor ostilităților, numit „Entente Cordiale”. Lucrul ăsta s-a întâmplat pentru că a existat voință politică din partea ambelor părți. Cu ocazia sărbătoriri centenarului de la semnarea acestui tratat, prim-ministrul de atunci, Tony Blair, a ținut un discurs în franceză. În plus i s-au luat numeroase interviuri, tot în franceză, de către televiziunile din țara Hexagonului. I-a crescut popularitatea instantaneu.

Mi-o imaginez și eu pe doamna Dăncilă ținând în decembrie un discurs istoric, chiar și în românește, la Budapesta. Dacă o nimeri orașul…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce sa-i cerem fetei din Tusnad sa vorbeasca "bine" romaneste cand politicenii din capul listei sant agramati cu un vocabular jenant !!
    • Like 0
  • Victor66 check icon
    Echivalentul ar fi sa tina un discurs in ungureste la Budapesta.
    • Like 0
  • Mai bine mi-o imaginez pe d-na Dancila data jos de pe scaunul acela de prim ministru pe care il uzurpa permanent. Iar mai apoi prefer sa nu mi-o mai imaginez deloc, sa nu o mai vad si sa nu o mai aud, mai ales... Apropos, ca tot suntem in zodia PPA (pesta porcina africana) nu exista un virus al pestei prim-ministrilor analfabeti?
    • Like 1
  • Adi check icon
    E un haos total în acest articol și probabil și în capul autorului. Naționalismul de UK semi educat se cunoaște, dar oare autorul înțelege valorile civilizației? Mie îmi pute a nationalism acest articol
    • Like 0
  • FaneL check icon
    "De ce? Pentru că am vrut să mă integrez cât mai bine în noua țară, adoptivă"

    Dar maghiarii nu au emigrat aici, Romania nu este tara adoptiva, ci tara mama unde s-au nascut.

    Cred ca nu ar fi corect sa le impunem sa invete limba. SI ei s-au nascut aici si desi multi nu vor sa recunoasca, maghiarii au o lunga istorie in multe zone din Romania. Nu ar fi corect acum sa le ignoram existenta si lunga istorie care o au in aceste zone.

    Cu ce am fi mai buni fata de maghiarii dupa vremea Imperiului Austro-Ungar care impuneau limba maghiara in scoli si ca toti copii sa stie maghiara?

    Acuma am vrea sa ii obligam sa invete limba romana pentru ca teritoriul unde locuiesc apartine Romaniei de data asta si sa le ignoram lunga existenta in aceste teritorii.

    Un maghiar din Romania ar trebui sa stie limba romana din motive pur practice si nu altele in ochii mei. Totusi, daca acesta nu doreste sa o invete nu ar trebui sa fie nicio problema. El ar trebui sa invete limba doar daca doreste acest lucru si ar trebui sa ii respectam decizia in caz contrar.
    • Like 2
    • @ FaneL
      magist check icon
      Din fericire mai există normalitate. Și empatie.
      Din respect față de Dvs. m-am apucat și am ascultat aceată poezie:
      https://www.youtube.com/watch?v=mdgRCKne5Lg

      Cu stimă
      Mag István
      • Like 0
  • Este atât de pueril și prost ales acest exemplu încât te întrebi ce a vrut să scoată până la urmă în evidență, autorul.
    Chiar și eu, vorbitor nativ de limba română aș fi putut cădea cu ușurință în capcana întinsă de narator, motivat de apropierea fonologică și fonetică dintre cele doua cuvinte, ori poate din neatenție sau poate din exprimarea vădit ambiguă și provocatoare, ori dintr-o dificultate produsă de un zgomot ambiental, mă rog, orice altceva ce ar fi putut distrage atenția. Oricine a avut momente de felul acesta în conversații, când nu a înțeles din primul moment ce a vrut să spună interlocutorul. Exemplul cu Thai food din articol este foarte concludent. Sau invers, poate clientul era maghiar și eu vânzătorul eram român și atunci m-aș fi întrebat, oare ce vrea omul ăsta de la mine? Ceai sau ce aveți? Eu trebuie să-l ajut pe om într-un fel, sau altul, nu să fac pe triumfalistul care a inventat roata.
    Asta nu înseamnă că noi, majoritarii trebuie să facem din țânțar, armăsar!
    Sunt alte lucruri mai grave care nu se pot sau nu se vor a fi rezolvate, cum ar fi îndărătnicia unora dintre noi, existenți desigur in ambele tabere și care își hrănesc vanitatea cu situații de acest gen.
    • Like 2
  • Va dau o varianta TLDR: Dvs., vorbind limba romana la perfectiune, ati ramas in Anglia, si vreti sa-i convingeti pe secui sa-si invete copii limba romana, ca vor avea de castigat in Romania? Ei, na. Putintica ipocrizie, asa, de Marti dimineata :)

    Iar varianta lunga, fara sens si capat:
    Acum cateva minute citeam pe Facebook ceva de genul:
    -Tu cum ti-ai convins copii sa citeasca, in loc sa stea pe tableta si pe net toata ziua?
    -Stii, copii de obicei vor sa-si imite parintii. (adica mi-am convins copii prin puterea exemplului).
    Cu toate ca respect modul de abordare a "problemei", ea este foarte complicata si complexa, si foarte greu comparabila cu alte exemple.
    In primul rand, eu nu am invatat in 16 ani de scoala (4 ani facultate) romana cat am invatat in 2 ani, avand o relatie cu o romanca si prietenii si prietenele ei romance. Deci modul de predare a limbii romane catre copii maghiari este si era dintotdeauna foarte ineficienta. Nu am eu raspunsul la intrebarea: "dar ce ar trebui sa schimbam?". Precis sunt zeci de specialisti, sute de studii internationale pe care se poate baza o eventuala schimbare a metodelor.
    Pe langa asta, pornind de la povestea pe Facebook, oriunde incep sa citesc comentarii, 90% din oameni pretind ca maghiarii "ori invata limba romana, ori sa plece in Ungaria". Stiti...every action has a reaction. Sa nu ne miram de reactia secuilor.
    O alta problema. Candva in Ardeal se vorbea doar limba maghiara. Sa nu credeti, ca asta a fost acum...200 de ani, pe vremea revolutiei franceze. NU. Mai traiesc zeci de mii de oameni care, atunci cand s-au nascut, s-au nascut in Regiunea Autonoma Maghiara. Si oamenii aceia comunica cu nepotii, stranepotii lor.
    Si asta n-ar fi o problema, daca Romania ar avea o economie egala cu economia Elvetiei, daca ar exista libertate si democratie reala, daca coruptia ar fi la un nivel nesemnificativ. Insa lucrurile nu stau asa. Si atunci normal, ca fiind (tinuti) in saracie, oamenii se agata de nationalism.
    Dvs. ati invatat limba engleza si ati castigat enorm de mult pe plan financiar (fata de salariile din Romania). Normal, ca si secuii ar avea de castigat, daca ar cunoaste limba romana, si s-ar putea angaja la firme unde se dau salarii mai mari. Insa Dvs., cu decizia de a pleca "de acasa", ati trait un catarsis, ati inceput o viata noua, cu "reguli noi", cu compromis nou. Multi dintre acesti secui au ramas in satele in care s-au nascut pana si strabunicii lor. EI nu si-au asumat aceasta "schimbare", cu bunele si relele, cu nevoia de a te adapta. Ei, in comunitatile lor nu trebuie sa se adapteze, ca nu au la ce. Is aceeasi oameni cu care au copilarit. Pun pariu, ca si Dvs. daca n-ati fi plecat de acasa, n-ati vorbi limba engleza mai bine cum vorbesc secuii limba romana.
    • Like 2
    • @ Szilárd McGregor
      Corina check icon
      Dacă secuii respectivi rămân în România, nu se vor descurca mai bine vorbind corect româna în diverse împrejurări când nu vor fi neapărat într-un mediu familiar? Să vorbim măcar practic, dacă o loialitate elementară nu intră în discuție. (Presimt că o considerați rizibilă.)

      Cazul de la Băile Tușnad e soft, vremuri frumoase. I se putea întâmpla și unei vânzătoare românce dacă era deseori tutuită la serviciu. Iar un accent maghiar nu i se poate imputa nimănui, e destul să înțeleagă și să se facă înțeles. Din câte aud, e mult mai rău acum pe alocuri.
      • Like 1
    • @ Corina
      Normal, ca s-ar descurca mai bine. Dar asta nu-i motiv destul de puternic, destul de convingator pentru ca cineva sa invete BINE, CORECT o limba straina, dobandind un vocabular VAST. Asta-i doar motiv...sa cunosti vreo...80 de cuvinte si 2-3 reguli gramaticale. Cu atata cunostinta deja te descurci. Ba mai mult, poti ajunge chiar si ministru.
      Domnul Misaila vorbea insa despre altceva. Despre vorbitul "bine" al limbii romane. Care la fel, normal ca ar fi in interesul individual al fiecarei cetatean. Deci nu ma intelegeti gresit, nu sunt eu impotriva cunostintei unei limbi straine, pana la urma vorbesc 2 limbi straine destul de binisor pe langa limba materna, maghiara. Insa sa pretinzi de la secui sa vorbeasca limba romana bine, corect, fluent e definitia ipocriziei.
      Legat de loialitatea fata de tara, fata de Romania, nu o consider rizibila, insa eu n-as indrazni sa pun la indoiala loialitatea secuilor fata de Romania, atata timp cat isi platesc taxele si nu asteapta nici o secunda nimic in schimb. Nici ajutor social (ca doar oriunde v-ati duce, nu veti vedea zeci de secui lenevind prin sate si asteptand ajutorul social), nici lobby ai partidelor (nici macar de la UDMR) pentru o investitie majora undeva in secuime, cu mii de locuri de munca.
      • Like 1
    • @ Szilárd McGregor
      Corina check icon
      Între prea-puținul dumneavoastră - 80 de cuvinte și 2-3 reguli gramaticale - și ceea ce presupuneți că sunt cunoștințele vaste pretinse de domnul Misăilă (nu a precizat prea multe, dar oarecare așteptări cam nerealiste am detectat și eu) e loc de mai bine, fără exces de efort pentru minoritari: e loc de... normalitate.
      • Like 1
    • @ Szilárd McGregor
      maripos check icon
      Pe undeva ai dreptate! Dar sa consideri limba romana limba straina in Romania e deja mult prea mult...
      • Like 3
    • @ maripos
      Orice limba, pe care nu o vorbesti in familie, care nu e limba ta materna, si pe care trebuie s-o inveti dupa ce ai invatat deja sa vorbesti intr-o limba, e limba straina. Ca majoritatea romanilor accepta asta sau nu, nu schimba deloc statutul de axioma a definitiei date de mine.
      • Like 0
    • @ Szilárd McGregor
      maripos check icon
      E dreptul fiecaruia sa creada ce doreste, dar eu, personal, nu simt decat mila pentru cei care nu se simt acasa in tara in care s-au nascut, care traiesc un vesnic sentiment de instrainare si poate inversunare fata limba romana, fata de tara si locuitorii ei. Cred ca e cumplit sa te simti nefericit o viata si sa nu faci nimic in acest sens.
      • Like 3
    • @ maripos
      Ei, nici chiar asa. Sa nu-ti creezi o imagine bacoviana despre maghiarii din Romania! Nu sufera nimeni, doar ca e putin..."incomod" sa fi nevoit/fortat de circumstante sa inveti o a doua limba. Ne descurcam noi, cum putem. Multi dintre noi facem si facultate in limba romana. E complicat, cum am mai scris, si de fapt de asta am inceput sa comentezla articol. Tine de familie, de zona, de circumstante, de teluri in viata, de ambitie, de inteligenta, sau totul poate depinde de modul de predare a primului profesor de lb romana, daca te face sa iubesti sau sa urasti limba/materia. Complex si complicat.
      • Like 1
  • Victor check icon
    Eu cred ca lucrurile sunt mai complexe un pic, in ceea ce priveste limba materna folosita intr-o tara unde nu este si limba oficiala. Sunt multe exemple in Europa de adaptare istorica greoaie. Tirolul, de Sud de exemplu, unde mi-am petrecut cateva vacante. Italiana e vorbita mai mult de catre imigranti, un bastinas va prefera mereu tiroleza (un amestec de germana cu retro-romana). Este celebra intamplarea de la Olimpiada de iarna cand un tirolez a castigat parca la bob medalia de aur si abia reusea sa rupa italiana la interviu.
    • Like 0
    • @ Victor
      Corina check icon
      Retoromană.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult