„Da, am votat Fidesz”. Cum explică Alpár Attila Demény, plecat din România acum 18 ani, viața maghiarului „mediu” în regimul Viktor Orban

(Foto: Facebook/Alpár Attila Demény)

„În timpul celuilalt guvern (înainte de 2010, anul în care Fidesz, partidul lui Viktor Orban a preluat puterea în Ungaria - n.n.), la 100 HUF (forinți) brut, primeam în mână 40 HUF și am avut o inflație anuală de 7-9%. Acum, la 100 HUF brut, primesc 66 HUF net și nu este nicio inflație”. 

Așa explică Alpár Attila Demény, un cetățean din Ungaria cu care am vorbit online, votul său de duminică pentru Fidesz, partidul lui Viktor Orban. Tânărul spune că în guvernarea Orban calitatea vieții lui s-a îmbunătățit.

Alpár Attila Demény, 38 de ani, s-a născut în Târgu Secuiesc și a absolvit Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj. Din anul 2000 s-a mutat în Budapesta. Are o familie cu doi copii. În prezent deține o funcție de conducere într-o firmă din IT în industria auto. O slujbă bună, cu care e mulțumit. Firma unde lucrează, ține el să precizeze, nu are vreo legătură cu statul maghiar sau cu companii publice. 

Multe din concedii și le petrece în străinătate. Ține să precizeze că rețeaua de autostrăzi îi permite ca în două ore să ajungă cu mașina în Viena sau în Bratislava. Dacă vrea, în șase ore este în Italia. Îi place să înoate în Adriatica.

În opinia lui, ungurul „mediu” este fericit cu nivelul de trai, din multe puncte de vedere. Așa explică el votul masiv pentru Fidesz la alegerile parlamentare de duminică din Ungaria.

„Ori de câte ori a fost alt guvern, am fost pedepsit în Ungaria pentru că sunt maghiar, am familie și lucrez transparent și plătesc toate taxele. Cei care nu erau maghiari, care nu aveau copii și nu plăteau taxe abuzau de sistemul în care erau susținuți în timpul celuilalt guvern, iar eu am fost taxat suplimentar pentru asta. Acum pot fi mândru că sunt maghiar și nu voi fi dezavantajat dacă sunt maghiar. Am doi copii și aș vrea să trăiesc din profesia mea, achitând toate impozitele necesare”, ne-a explicat votul său de duminică Alpár Attila Demény.

Nu este de acord cu cei care consideră că Orban este „dictator”.

„Un dictator nu poate ajunge niciodată să obțină în alegeri democratice 2/3 din parlament. Dacă ar fi dictator, atunci ar „dicta" regulile și nu ar fi luat în considerare liberul arbitru și dorința poporului. De ce l-ar alege poporul de trei ori în rând cu majoritate absolută? Fidesz primește 67,4% din fotoliile parlamentare, după alegerile de duminică”, adaugă el. 

Discuția pe larg cu Alpár Attila Demény:

- Care credeți că este diferența dintre România și Ungaria, în ce privește autostrăzile, investițiile, salariile?

În Ungaria, din orice punct al țării, puteți ajunge repede la o autostradă. Acest lucru face viața privată și cea de afaceri mult mai sigură și mai plăcută. În două ore cu mașina din Budapesta putem fi în Viena sau Bratislava. În șase ore ajung pe autostradă la München sau merg să înot la mare în Italia.

În ce privește investițiile, companiile auto germane preferă să investească în Ungaria, datorită distanței reduse și mentalității oamenilor care este destul de apropiată de a lor. În plus, flexibilitatea este mai mare și costul este mult mai mic.

Despre salarii, din ce cunosc eu, fără să fiu un expert, unele salarii de top management din România sunt mult mai mari ca salariile de top management din Ungaria. La nivel mediu de conducere a unei firme, în Ungaria salariile sunt puțin mai mari, iar pentru pozițiile de începători în Ungaria oamenii câștigă mult mai mult ca în România, din câte știu eu.

- În general, se poate spune că în Ungaria oamenii sunt mulțumiți de viața lor, în opinia dvs?

Oamenii sunt mulțumiți, în general, se simt în siguranță și se bucură în liniște de asta.

- Ce spune cetățeanul mediu despre victoria Fidesz la alegerile parlamentare de duminică din Ungaria?

Fidesz a obținut majoritatea absolută în Parlament de trei ori la rând (a doua oară era aproape de majoritatea absolută, dar oricum). Deci, dacă populația dă consecutiv 2/3 din locurile din Parlament unui partid, cu siguranță înseamnă că cetățeanul mediu este cu adevărat fericit de ceea ce se întâmplă în țară. Duminică participarea la vot a fost într-adevăr foarte mare, de circa 70%, înseamnă că oamenii au vrut ca Fidesz să continue să guverneze.

(Foto: Facebook/ Alpár Attila Demény) 

- Duminică ați votat cu Fidesz?

Da.

- De ce ați ales să votați partidul lui Viktor Orban? Orban este considerat „dictator" de către unii analiști.

Fidesz și Orban fac o treabă bună pentru națiunea ungară, pentru țară și nu servesc în beneficiul „analiștilor" și al finanțatorilor „analiștilor”. Acest lucru este foarte greu de acceptat de către unii lideri și grupuri de oameni care manipulează chiar țări mai mari, cum ar fi Ungaria. Deci, ei spun cu voce tare că Orban este fascist, dictator și așa mai departe. Eu sunt în Ungaria de aproximativ 20 de ani. Am o profesie bună și câștig bani în mod cinstit. Ori de câte ori a fost alt guvern am fost pedepsit în Ungaria pentru că sunt maghiar, am familie și lucrez transparent și plătesc toate taxele. Cei care nu erau maghiari, care nu aveau copii și nu plăteau taxe, dar abuzau de sistemul în care erau susținuți în timpul celuilalt guvern, iar eu am fost taxat suplimentar pentru asta. Acum pot fi mândru că sunt maghiar și nu voi fi dezavantajat dacă sunt maghiar, am doi copii și aș vrea să trăiesc din profesia mea, achitând toate impozitele necesare. În același timp, toate datele economice și sociale ale țării sunt din nouîn formă bună și se îmbunătățesc zi de zi

Un dictator nu poate ajunge niciodată să obțină în alegeri democratice 2/3 din parlament. Dacă ar fi dictator, atunci ar „dicta" regulile și nu ar fi luat în considerare liberul arbitru și dorința poporului. De ce l-ar alege poporul de trei ori în rând cu majoritate absolută? Fidesz primește 67,4% din fotoliile parlamentare, după alegerile de duminică. Următorul partid primește 12,6% - acesta este tot un partid de dreapta, de la extrema dreaptă. Astfel, cele patru partide pe care „analiștii" le susțin și le consideră corecte și perfecte pentru Ungaria în total au obținut 18,5% din numărul de locuri din Parlament. Deci, mă întreb ce opinie ar putea fi adevărată despre modul în care oamenii se gândesc la Orban, vocea a 67% din popor sau vocea de 18%?

- Ați spus că nivelul de trai s-a îmbunătățit în ultimii ani. Concret, cum vi s-a îmbunătățit dvs viața în timpul guvernării Orban?

Un exemplu foarte specific: în timpul celuilalt guvern, la 100 HUF (forinți) brut, primeam în mână 40 HUF și am avut o inflație anuală de 7-9%. Acum, la 100 HUF brut, primesc 66 HUF net și nu este nicio inflație. Cred că exemplul este edificator.

Dar, în același timp, nu există fonduri străine care să preia asigurările de sănătate fără a le îmbunătăți. Deci prietenii „analiștilor" nu sunt fericiți și apoi Orban devine brusc un dictator care face rău pentru țara sa și pentru poporul său, cu toate că poporul a treia oară la rând, din propria voință, cu o majoritate de 2/3 din parlament, ar dori să „sufere" sub dictatura sa.

The New York Times: „Un miracol economic în Ungaria sau doar un miraj?”

Despre realitatea economică din Ungaria The New York Times a publicat, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare de duminică, o analiză cu titlul „Un miracol economic în Ungaria sau doar un miraj?”.

Autorii articolului arată cum, de la preluarea puterii în 2010, Viktor Orban a transformat sistemul politic al Ungariei și a remodelat instituțiile și societatea țării - eforturi care au fost condamnate în mod categoric de către susținătorii democrației. Dar aliații prim-ministrului spun că maghiarii sunt foarte interesați de gestionarea cu succes a economiei. De altfel „Orbanomics" a decis, cel mai probabil, alegerile duminică.

(Foto: Guliver/Getty Images)

„Oamenii simt că au o viață mult mai bună în ceea ce privește economia. Indiferent de cifrele pe care le priviți, ele se îmbunătățesc clar", a spus Istvan Lovas, un jurnalist ungar și unul dintre cei mai proeminenți susținători ai lui Orban, notează NY Times. 

În multe cazuri, este adevărat, scriu jurnaliștii americani. Datoria publică, exprimată ca procentaj din Produsul Intern Brut (PIB) al Ungariei, a scăzut cu mai mult de 6 puncte procentuale din 2010. Ratingurile de credit ale țării s-au îmbunătățit. Deficitul bugetar s-a redus la jumătate. Rata de creștere a urcat de aproape patru ori. Salariile au crescut cu mai mult de 10%. Oficial, șomajul a scăzut cu aproape două treimi.

„Ungaria a fost pe drumul cel bun", a declarat Mihaly Varga, ministrul economiei, într-un e-mail pentru NY Times, care a citat majoritatea acestor evoluții pozitive. „Acum toți cei care sunt capabili să lucreze și doresc să muncească își pot găsi un loc de muncă", a adăugat oficialul maghiar.

Dar criticii susțin că lucrurile nu sunt la fel de roz ca și măsurile macroeconomice tradiționale.

De când Viktor Orban a venit la putere, Ungaria a alunecat pe locul 29, de pe locul 20, în Euro Health Consumer Index, o comparație a sistemelor europene de sănătate. Performanțele studenților în lectură, matematică și știință s-au înrăutățit, conform Programului de evaluare internațională a studenților, care compară sistemele educaționale la nivel global.

Autorii articolului mai spun că deși alte țări din Europa Centrală au devenit mai puțin corupte, în Ungaria lucrurile stau invers, potrivit Indicatorilor de guvernare mondiali ai Băncii Mondiale. În timpul primilor șase ani de la preluarea puterii de către partidul lui Viktor Orban, cinci dintre cei mai apropiați prieteni ai acestuia au primit aproximativ 5% din contractele de achiziții publice, cu un total de 2,5 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de Centrul de Cercetare a Corupției din Budapesta.

Succesele lui Orban au fost, parțial, în opinia jurnaliștilor de la NY Times, rezultatul unor factori care nu puteau fi controlați de el.

Sub Orban, Produsul Intern Brut al Ungariei a fost neobișnuit de dependent de banii proveniți de la Uniunea Europeană. Între 2009 și 2016, finanțările europene au constituit aproape 4% din PIB-ul anual, unul dintre cele mai mari rapoarte între statele din regiune, au calculat oficialii europeni.

Europa de asemenea funcționează ca o supapă de presiune pentru piața muncii din Ungaria, remarcă jurnaliștii americani. Guvernul declară că au fost create 730.000 de noi locuri de muncă începând cu anul 2010 - însă acest număr include 350.000 de maghiari care și-au găsit loc de muncă în altă parte în Uniunea Europeană, a declarat Janos Kollo, director de cercetare al Institutului de Economie al Academiei Maghiare de Științe.

Orban a beneficiat, de asemenea, de relansarea economică globală.

„Guvernul maghiar a fost ca orice alt guvern. Au avut unele metode speciale, unele măsuri neortodoxe, dar performanța economică generală a guvernului maghiar nu a fost mai bună decât a oricărui alt guvern din regiune", a spus, pentru NY Times, Istvan Madar, senior analist la Portofolio, un jurnal financiar maghiar.

(Foto: Guliver/Getty Images)

Pe de altă parte, până când Viktor Orban și partidul său de dreapta, Fidesz, au venit la putere, ungurii puteau deține 25% din economiile lor de pensii într-un fond privat; restul a intrat în bugetul public. Pentru a reduce datoria de stat, guvernul a anunțat că ungurii care nu au transferat activele pensiilor private în sistemul public nu vor primi o pensie de stat. Până când ordinul a fost declarat neconstituțional, majoritatea oamenilor s-au conformat deja.

„A fost o șantajare complet ilegală a populației", a declarat pentru publicația americană Balazs Romhanyi, analist economic care în acea perioadă deținea funcție de conducere la Consiliul de Buget din Ungaria, un organism de stat care monitorizează cheltuielile statului. Ministrul ungar al economiei a justificat decizia argumentând că pensiile private erau „prea costisitoare" și că noul sistem era mai „stabil și previzibil".

Jurnaliștii de la NY Times mai spun că punctul culminant al succesului economic aparent al lui Orban - scăderea șomajului - se estompează la o analiză atentă.

În 2017, peste 200.000 de maghiari - aproape 4% din forța de muncă a țării - au participat la Programul de lucru inițiat de guvern și, prin urmare, au fost numărați ca angajați. Dar economiștii din domeniu au pus la îndoială includerea lor, deoarece mulți dintre oamenii incluși în program prestau o muncă de care nu era nevoie cu adevărat. În satul Siklosnagyfalu, de exemplu, jurnaliștii au aflat că 25 de participanți la Programul de lucru erau alocați să lucreze pe tot parcursul anului pe cinci hectare de teren agricol public - care nu necesită nici mulți oameni și nici o astfel de misiune permanentă.

„În așezări foarte mici nu există locuri de muncă reale. Majoritatea oamenilor lucrează timp de una sau două ore și apoi merg acasă", a declarat Gyorgy Molnar, specialist în lucrări la Institutul de Economie al Academiei Maghiare de Științe. El a estimat că rata reală a șomajului în 2017 a fost de 7,3% - mai mică decât atunci când Orban a preluat conducerea Guvernului, dar mult mai mare decât rata oficială de 4,2%.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp