Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a făcut apel la generațiile mai în vârstă să împărtășească tinerilor poveștile personale despre traumele trăite în perioada comunistă din România. Edilul spune că acești martori oculari pot oferi o perspectivă autentică asupra unei epoci caracterizate de neîncredere, teamă și restricții.
Gândiți-vă că aveți în față un tânăr de 16 ani, 17 ani, 18 ani, 20 de ani care este bombardat zilnic cu informație de genul ăsta - că în comunism se trăia mai bine, că România era o țară demnă, nu o călca nimeni în picioare și că, în general, Ceaușescu era un „tip valabil”. Ce i-ați spune unui tânăr dacă l-ați avea în față? a fost întrebat primarul Dominic Fritz, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Fritz a dat exemplu povestea lui Ioan Holender, cel mai longeviv director managerial al Operei de Stat din Viena, care în anii 50 a fost exmatriculat din facultate după ce a participat la proteste împotriva intervenției sovietice în Ungaria.
„I-aș spune, de exemplu, povestea lui Ioan Holender, care în 1956 a participat la un protest împotriva Rusiei, când Rusia, într-un mod violent, în Ungaria a intrat pentru a opri un protest împotriva comunismului. În Timișoara au protestat câțiva studenți. Ioan Holender a fost înscris ca inginer și a fost dat afară din universitate și nu l-au mai lăsat să reintre la facultate, astfel încât a ajuns să emigreze în Austria. Acolo a devenit directorul Operei Naționale din Austria, cel mai longeviv și este un mare, mare maestru. Este o valoare pe care a pierdut-o România. O poveste personală dramatică atunci, tocmai pentru că în comunism nu era voie să-ți spui părerea, să critici puterea, să-ți alegi propriul tău drum în viață.
Și cred că e nevoie și ca generația în vârstă, mult mai credibil decât pot să o fac eu, din auzite, dar generația în vârstă să spună povești personale despre cum a fost să stai la coadă, să șoptești acasă, să-ți fie teamă să spui ceva negativ despre nu știu cine din oraș, să nu știi cine te trădează la Securitate - această atmosferă de neîncredere care efectiv a subminat toate relațiile sociale și mai ales felul în care au fost oprite visurile tinerilor din comunism, pentru că au fost supuse voinței partidului. Cred că aceste povești trebuie să le spunem mai mult”, a spus Dominic Fritz.
Întrebat de Claudiu Pândaru cum își explică faptul că, potrivit unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 20-27 noiembrie a.c., aproape 50% dintre români cred că înainte de 1989 era mai bine, primarul s-a declarat uimit în fața acestor cifre.
„Da, pe mine mă șochează aceste cifre și mă și întristează într-un fel. În primul rând, e absolut uluitor cum realitatea cifrelor poate fi ignorată într-un mod atât de clar. Bunăstarea noastră a crescut de 20 de ori în ultimii 30 de ani, PIB-ul ș.a.m.d. Cred că ce arată cu siguranță este că inechitățile în societatea românească din păcate au crescut și asta, pentru o parte din populație, este simțit mai mult și se suprapune atunci și cu o emoție de a fi ignorat, de a nu se simți înțeleși, de avea impresia că politica nu mai este în stare să furnizeze soluții concrete pentru viețile lor”, a spus primarul Timișoarei. El a subliniat că România se confruntă cu probleme de inegalitate și a arătat către guvern, care pare să protejeze mai mult interesele celor cu pensii speciale decât să se preocupe de binele general al populației. „Și din păcate, vedem, suntem o țară a privilegiaților, în care avem și acum un guvern care mai mult apără interesele celor care au pensii speciale, decât să lucreze cu adevărat pentru populație. Și e clar că atunci lumea începe să se gândească poate cu nostalgie la alte vremuri”, a explicat Dominic Fritz.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Veți spune că mă agăț de subtilități terminologice, pentru a face „apologia comunismului” (este marota folosită, uneori sincer, de cei care nu au înțeles niciodată ce s-a petrecut în secolul al XX-lea). Cei care promovează astfel de confuzii, din ignoranță sau din interes, fac un rău foarte mare; noile generații nu vor mai înțelege nimic din experiența secolului trecut și nu vor trage concluziile cele mai rezonabile pentru a nu repeta greșelile generațiilor anterioare. Cei care confundă socialismul cu stalinismul sau cu ceaușismul nu pot înțelege de ce mulți tineri din Occident sunt de stânga sau de ce urmașii lui Ceaușescu, naționaliștii de azi, sunt de dreapta. Și în loc să dea vina pe confuziile din mintea lor, dau vina pe tineret, care e „ignorant” și „dezorientat”, sau pe naționaliștii xenofobi, care sunt „neșcoliți” sau „nebuni”. Un climat dominat de confuzii ți de sloganuri măgulitoare nu poate sta la baza unui proiect de renaștere națională, cum visa Emil Cioran în „Schimbarea la față a României”.
Iată de ce, cred că datoria moderatorilor era să corecteze formularea domnului Fritz, să nuanțeze afirmația acestuia.
În concluzie, nu ar trebui să ne mire că tot mai mulți tineri aud povești pline de nostalgie din epoca ceaușistă, în care șefii veneau la serviciu cu tramvaiul sau cu Dacia 1300, nu cu Porsche, nici cu Mercedes clasa G. În epoca de tristă amintire, fiecare strungar sau muncitor în construcții își permitea să meargă pe litoralul românesc sau la munte fără să facă un împrumut la bancă. Iar bătrânii le povestesc copiilor și nepoților despre lucrurile pe care și le amintesc cu plăcere, nu despre magazinele alimentare goale, cozile sinistre la care stăteau ore întregi în speranța că vor cumpăra alimentele de bază, nici despre frigul și întunericul din anii ’80 sau despre lipsa libertății de exprimare. Când vor înceta cu aceste povești? Când traiul lor actual va cunoaște o îmbunătățire notabilă, reală, iar polarizarea socială și opulența celor îmbogățiți din ‘90 încoace nu îi va mai izbi vizual, în fiecare clipă.
A nu se înțelege că fac apologia societății egalitariste. Nicidecum. Dar nă văd bine nici discrepanțele majore, care ne apropie de standardul țărilor din America de Sud, în care bogații sunt tot mai bogați și tot mai puțini, în timp ce săracii sunt tot mai săraci și tot mai mulți.
-Aveam un cumnat ,care era mecanic agricol la foste SMT ,( sectia de mecanizare si tractoare ) .Nu vreau sa jignesc pe nimeni , dar celebrele noastre tractoare ,erau mai mult in reparatii decat perioada de lucru efectiv , Erau slabe calitativ ,sau poate ca nici reparatiile nu erau bine facute ,Cumnatul meu era tot timpul in hainele pline de unsoare , si mereu la lucru , si in zilele de srabatoare ,
Mereu cu alcoolul in cap ,,care de fapt i-a si scurtat viata de tanar.
--Apoi alt aspect ,urat era cel al medicinii si marefer la fostii ginecologi care erau ,,regi-imparatii societatii comuniste ,Aveau bani ,de nu stiau cum sa-i cheltuie ,sa nu devina suspecti ,,la fel si asistentele din ginecologie ...
---Un aspect pozitiv ,care ar fi si singur, ar fi Invatamantul ,,era de calitate , Fac referire la subiectele de la Bacalauriat de ex. Cum erau atunci si cum sunt acum ? Simple formalitati ,acum ,,Apoi la cultura generala si orele de practica in atelierele scoala ,,Copii absolventi cand terminau scoala ,aveau o indeamanre o pregatire cat de cat necesara ptr a lucra ceva practic , dar acum doar telefonul smart.
Nu merită să denaturăm adevărul istoric doar de dragul de a fi mai convingători sau mai simpatici, De fapt, nu merită să denaturăm adevărul deloc, indiferent de intențiile noastre.