Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cine ești dumneata, domnule Dominic Fritz?

Dominic Fritz a cântat la pian Deșteaptă=te, române!/ foto captură video)

Dominic Fritz a cântat la pian Deșteaptă-te, române!/ foto: captură video

Această întrebare este inspirată de titlul unui film, „Cine ești dumneata, domnule Sorge?” (un film din 1961, despre un celebru spion al secolului al XX-lea). În mod firesc, este o întrebare despre un primar alogen, ales de timișoreni în anul 2020. Cetățean german, dar „timișorean de suflet”, după propria mărturisire, Dominic Fritz s-a indigenat în acest oraș-simbol al României democratice în calitate de voluntar străin în acțiuni misionare pentru copiii din cartierul Freidorf și de activist într-un program de „mentorat pentru adulți cu dizabilități intelectuale”. Toate aceste ipostaze au izvorât din cultura confesională a lui Dominic Fritz, din mizericordia, caritatea și misionarismul său social. 

A fost adoptat firesc de acest oraș și, la rândul lui, s-a adaptat plenar în acest oraș al libertății românești dobândite în 1989, oraș care s-a situat în durata lungă în prelungirea spiritului libertății exersat în Banat și promovat de mișcarea de rezistență armată anticomunistă. Această rezistență a fost mult mai amplă și cu o durată mult mai lungă decât în cazul altor grupuri de partizani anticomuniști din restul țării. 

Beneficiind de aceste precedente istorice și culturale, cetățenii Timișoarei, animați de un spirit relaxat, nesupuși autoconstrângerilor etnocratice, etnocentrice și ale naționalismului integral, l-au considerat pe Dominic Fritz un concitadin cu drepturi depline chiar minoritar fiind, ceea ce spune mult despre Timișoara europeană, tolerantă și generoasă cu toți cetățenii săi. Primarul Fritz a performat cel puțin prin amenajarea unei noi fețe edilitare, renovate a Timișoarei, fapt ce a configurat un peisaj urban central- european. Am vizitat cu ocazia Zilei Naționale a României acest oraș al adolescenței mele și am remarcat atmosfera relaxată, sărbătorească, fără contorsiuni și căutări artificioase, cu oameni senini care au populat străzile orașului în această zi. Nu pot să-mi reprim un subiectivism definitiv în percepția acestui oraș, unde odinioară „am fost tânăr pe străzile Romei”. Am constatat atmosfera respirabilă, destinsă, calmă, civilizată a acestui oraș, fără stridențe, fără gălăgia specifică mulțimii de oameni, o lume care se simțea bine, cu fețe la fel de senine și bucuroase în ziua sărbătorii noastre naționale. Târgul de Crăciun s-a etalat prin opulența decorațiunilor și prin bogăția produselor, peste care, înspre seară, s-a suprapus sunetul grav, dar cu tonalități calde, al clopotelor maiestuoasei catedrale mitropolitane. Erau, parcă, o binecuvântare a divinității asupra oamenilor acestui oraș, care în urmă cu 34 de ani sângera eroic și martiric în numele libertății românești redobândite. De altfel, și catedrala era plină de credincioși care-și trimiteau rugăciunile către Dumnezeu în aceeași liniște și seninătate și într-o remarcabilă atmosferă de pietate colectivă, anonimă, tăcută și multiplă.

Ceea mi s-a părut demn de evidențiat, peste toată această atmosferă sărbătorească, cu terase, cafenele, restaurante pline de oameni, a fost mulțimea de tineri pe care i-am întâlnit în librăriile orașului în această zi. Am trăit o bucurie specială să remarc interesul pentru carte și lectură al tinerilor din librării și preocupările intelectuale de „zăbavă în cetitul cărților”. Toate acestea îți inspiră un sentiment de optimism în direcția culturală a societății românești și trimite spre o anumită acuratețe intelectuală a omului, prin curățenia spirituală a omului de carte. Este un optimism pe care generația mea l-a împărtășit cu predilecție din muzica promovată de formația „Creedence Clearwater Revival”, adică „Renașterea în credință și în apa limpede”. 

Această atmosferă caldă și senină a fost punctată de primarul Dominic Fritz care, în mijlocul concitadinilor săi, în Piața Libertății, a interpretat magistral la pian Imnul României, „Deșteaptă-te, române!”, demonstrând că are o cultură muzicală pe măsură. Același primar a coborât dintr-o anume severitate a funcției sale și a interpretat vocal, cu altă ocazie, Imnul Banatului, „Iorgovan, frumoasă floare”. Sper că este vorba despre un primar providențial, venit de aiurea să-și împlinească rostul vieții sale într-un oraș prestigios și eroic și în mijlocul unor oameni unde cumsecădenia, spiritul de toleranță și bucuria de a trăi definesc marca acestui oraș european. În preajma comemorării eroilor Revoluției din 1989 de la Timișoara, primarul Dominic Fritz își convertește efortul de prim edil al orașului într-un act indirect de omagiere a acestui oraș.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Într-un oraș cu pretenții occidentale și cu o istorie atât de bogată, un primar competent și mai ales incoruptibil este mai necesar ca aerul. Și se pare că timișorenii au șansa asta. În același timp originea sa germana mai repara din imaginea grav deteriorată de un alt reprezentant al acestei etnii - cu "foncție " mare în stat- nu mai are rost să îl numesc.
    Timișoara, ca mai toate orașele mari ale României, are multe probleme de rezolvat. Cu atât mai mult contează calitatea celor din administrația publică. Dar și a cetățenilor orașului- până la urmă cei aleși, democratic, în diverse funcții,sunt oglinda celor care i-au ales. În acest sens, dacă ar fi să facem o comparație răutăcioasă, bucureștenii nu prea au motive de mândrie. Un oraș care a ales primari că Halaicu, Lis, Ciorbea, Oprescu sau Firea, nu poate emite pretenții de corectitudine sau competență administrației locale. Faceți o vizită turistică în cele două orașe și o să vedeți diferența.
    Tot înainte, domnule Fritz! Să fiți cinstit și fără frică!
    • Like 0
  • Asta sa vada "mandrii ca sunt romani",in plus vorbeste limba romana asa de curat incat multora dintre demnitarii de la Invatamant sa le fie un pic jena de "pocirea limbii nationale",incepand cu Abramburica,Genunche,etc.
    • Like 1
  • Intrutotul de acord cu atmosfera placuta de 1 decembrie, insa nu stiu in ce masura i s-ar datora d-lui Fritz. Talent pentru muzica o fi avand, insa pentru munca de management si administratie in niciun caz. Orasul a batut pasul pe loc in cei 3 ani de mandat ai d-lui Fritz (in afara unor proiecte incepute de predecesorul sau nu stiu sa existe proiecte proprii ale actualei administratii, in afara unuia legat de digitalizarea Primariei... nu e cam putin ?). Asa ca pentru mine dl. Fritzs ramane cel mult un "politician" asa cum singur s-a autointitulat pe FB.
    • Like 0
    • @ cristian spataru
      Mhai Nai check icon
      Ai ceva informatii de la Radio Erevan, despre fondurile ce trebuiau sa vina de la Bucuresti in acesti ani?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult