Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce nu citește niciodată doamna premier: datoria externă a României a crescut abrupt, la 107,6 miliarde de euro în iulie, cu circa 8 miliarde din decembrie 2018

Viorica Dancila - Foto Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos / George Călin

Datoria externă în România a crescut la 107,6 miliarde de euro în iulie, de la 103,6 miliarde de euro în iunie 2019.

Datoria României s-a majorat cu circa 8 miliarde, comparativ cu luna decembrie a anului 2018.

Creșterea abruptă a datoriei este cauzată în principal de majorarea deficitului public cu 52%, în perioada ianuarie-iulie, în special ca urmare a majorării salariilor din sectorul public și a dobânzilor pe care statul le plătește.

România a înregistrat un deficit comercial de 1,7 miliarde de euro în iulie 2019, cel mai mare din noiembrie 2018. Valoarea actuală pentru intervalul ianuarie – iulie este de 9,5 miliarde de euro.

Pentru a avea o imagine clară în legătură cu evoluția deficitului comercial al României, anexez mai jos un grafic ce scoate în evidență evoluția acestuia.


Sursa: Trading Economics

În perioada ianuarie - iulie 2019, exporturile au totalizat 40,7 miliarde de euro, în creştere cu 2,1%. Concomitent, importurile au depăşit 50,2 miliarde de euro, creșterea fiind de 5,8%.

În primele şapte luni ale anului în curs, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48% la export şi 37% la import) şi alte produse manufacturate (32% la export şi respectiv 30% la import).

Ponderea datoriei publice în PIB este de 35,1%, însă PIB-ul României a crescut prin majorarea consumului, nu a investițiilor. În momentul în care consumul va decelera, creșterea economică va fi frânată și în cazul unei scăderi a PIB-ului, procentul datoriei publice se va majora.

Deficitul bugetar, conform Fitch, este așteptat să depășească pragul de 2,76%, valoare luată în considerare în momentul în care a fost conceput bugetul, agenția de rating prognozând că acesta va depăși 3,4% în 2019.

În România cheltuim nesustenabil, să nu ne așteptăm ca situația de față să continue la nesfârșit.

România se împrumută scump, dobânzile plătite de către România depășesc 4.2%, cea mai mare valoare dintre statele Uniunii Europene, în condițiile în care dobânzile practicate de către BCE sunt negative.

Acestea sunt efectele politicilor guvernamentale nesănătoase. Un viitor guvern este obligat să numească în funcții oameni competenți, responsabili, care să redreseze economia țării, care în prezent arată ca o corabie ciuruită de incompetența actualilor guvernanți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • golan check icon
    Va rugam frumos, ceva mai multa responsabilitate in privinta informarilor pe teme de interes national, mai ales daca vreti sa fiti considerati in tabara opozitiei, a celor care incearca sa combata dezinformarile venite din partea psd-alde.

    Stiti foarte bine ca publicul cand aude astfel de cifre se gandeste la datoria publica. Ori cifra respectiva este contine in proportie de 2/3 datoriile externe detinute de entitati private! Datoria publica, cea care ne intereseaza direct pe toti, reprezinta doar 1/3 din aceasta suma si nu a crescut in mod exagerat (dar la care se mai adauga inca pe atat in datorii interne). Cel mai important, cresterea aceste cifre NU are nicio treaba cu deficitul cum se sugereaza in articol, cum ar putea explica 8 mld de euro diferenta? Nu au nicio legatura.

    Exista suficienta munitie pe acest subiect, dobanda la care se imprumuta autoritatile publice, faptul ca banii sunt tocati pe cheltuieli iresponsabile.. Chiar si cifrele reale daca le-ati folosi tot ar suna impresionant considerand cum au decurs lucrurile in ultima vreme. De ce faceti nefacute?
    • Like 0
  • Greșiți, Domnule, și o știți foarte bine, de la case mult mai mari.
    CE ESTE nesustenabil, de fapt?
    Dacă am un sac de făină din care îmi fac pâine și îmi ajunge de 100 de pâini, eu având nevoie de o pâine pe zi, ce e nesustenabil, dacă vreau să trăiesc 100 de zile?
    Să mănânc mai mult de o pâine pe zi, nu? FIZIC, se termină.
    Ori stau și vă întreb...de ce nu se termină?
    CÂND se termină?
    De ce atunci și nu acum?
    Cineva dă datorie fără număr, cine e și de ce o dă...așaa...când dorește mușchiul lui?
    Vine o zi când le spune grecilor, băi!...sunteți nesustenabili. Scoateți banul sau vă închidem țara.
    DE CE le-a dat bani până atunci. Nu sunt bani virtuali, cu ei oamenii au cumpărat munți de produse fizice, au mers în vacanțe, s-au uitat la filme XXX.
    Toate astea AU EXISTAT, chiar dacă oamenii nu le-au produs niciodată, le-au produs alți și alți alții au creditat ca ei să le poată consuma.
    Cum e, deci?
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Au crescut datoriile , și vor mai crește încă pe atâta pentru că vin alegerile și votanții trebuie săturați bine cu Pomeni .
    • Like 1
  • N-o interesează! Niciodată nu a interesat-o și de ce ar fi făcut-o? Neconflictuala a fost pusă de Dragnea în cu totul alt scop.
    • Like 2


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult