Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ziua în care moneda națională s-a prăbușit cu 30 la sută. Studiu de caz: cum a ajuns Argentina în spirala populismului

Argentina - Getty

 (Foto Guliver/Getty Images)

Pesoul argentinian s-a prăbușit într-o zi de august cu 30%, după anunțarea unor victorii electorale ale peroniștilor populiști, iar pentru a-l proteja, președintele Mauricio Macri a instalat controlul valutar, o măsură de criză inspirată chiar de la rivalii săi politici. În paralel, Bursa argentiniană, Merval, s-a prăbușit cu 40%, ratingul de țară a atins limitele absolute ale nefrecventării, țara este deci nerecomandată investițiilor.

Populismul pare să fi învins din nou, însă inflația galopantă și lipsa de perspectivă pot avea în continuare consecințe dramatice asupra vieții oamenilor. O criză economică aruncată în spirala populismului, în care economia pierde șansele de a-și reveni, iar oamenii își pun speranța în promisiuni imposibile. Argentina nu va contamina piața financiară internațională, dar atrage atenția asupra pericolelor unor politici populiste care pun la pământ economii prospere.

De ce s-a ajuns aici

La finele anului 2018, economia Argentinei a generat, conform Fondului Monetar Internațional, un PIB de 632 miliarde de dolari americani, ceea ce înseamnă 14237 USD/cap locuitor. Cea de-a doua economie din America de Sud, după cea a Braziliei, a scăzut anul trecut cu 2,5%, iar șomajul a atins 10%. Argentina este în recesiune din 2018, se luptă cu creșterea șomajului și înregistrează una dintre cele mai mari rate ale inflației din lume, de peste 22%, pe primele șase luni ale anului curent. Peso s-a devalorizat cu 33%, comparativ cu luna august a anului trecut. Rata de schimb dintre moneda argentiniană și USD a atins valoarea de 62 peso/USD.

În data de 28 august 2019, guvernul Argentinei a anunțat că va amâna plata a 7 miliarde de dolari, datorate investitorilor pe termen scurt, și va încerca reprofilarea voluntară a datoriei pe termen lung, în sumă de 50 de miliarde de dolari. De asemenea, guvernul argentinian va începe discuțiile pentru a amâna plata a 44 de miliarde de dolari datorați către FMI. În total, 101 miliarde de dolari.

În urma amânării plății datoriilor, Standard&Poors a redus ratingul de țară al Argentinei la CCC-.

Decizia Standard&Poors vine la scurt timp după ce Fitch a redus ratingul de țară al Argentinei, pe 16 august 2019, la CCC. Moody’s a procedat similar, reducând ratingul de la B2 la Caa2. Atât Standard&Poors, Fitch, cât și Moody’s au plasat Argentina sub supraveghere și există posibilitatea ca ratingul de țară să sufere noi ajustări, în funcție de evoluțiile economice și deciziile politice.

Reducerea ratingului de țară al Argentinei pune o presiune suplimentară asupra economiei acestei țări. Ca urmare a situației financiare dificile, guvernul președintelui Mauricio Macri a impus pe 1 septembrie 2019 controlul asupra schimburilor valutare. Pentru efectuarea transferurilor de valută în străinătate va fi necesară permisiunea guvernului, iar persoanelor care doresc să cumpere dolari americani le va fi impusă o limită lunară de 10.000 de USD.

Instabilitatea economică este dublată de cea politică, actualul președinte Macri a fost învins în alegerile prezidențiale primare, din luna august 2019, de către Alberto Fernandez, care a obținut 47% din sufragii, față de actualul președinte, care a primit 32% din voturi.

Prin acest vot alegătorii au respins politicile de austeritate promovate de către Macri, care imediat după înfrângere a anunțat reduceri de taxe, majorarea salariului minim și înghețarea prețului combustibililor pentru 90 de zile. Contracandidatul său, Fernandez, a aplaudat măsurile anunțate de Macri, însă a adăugat că acestea vin ca urmare a rezultatului slab din alegeri.

Măsurile populiste vin în contradicție cu starea actuală a economiei argentiniene. În eventualitatea aplicării unor decizii populiste, dezechilibrele se vor adânci. Argentina, în lipsa unor reforme structurale, va reintra într-o profundă criză.

Orice s-ar întâmpla în Argentina, riscul de contagiune financiară este unul scăzut. Chiar și în restul Americii Latine, este puțin probabil ca piețele să sufere. Ce atrage atenția, în primul rând, este incapacitatea politicienilor argentinieni de a promova politici economice care să asigure stabilitatea economiei. În ultimii 30 de ani, Argentina a intrat în incapacitate de plată de trei ori. Amenințarea cea mai mare pentru Argentina este la momentul actual posibilitatea ca țara să cadă în tentația discursului politicienilor populiști. Însă pentru a vedea efectele politicilor populiste este nevoie ca politicienii argentinieni să privească la nord, spre Venezuela.

O țară a europenilor

Argentina și-a câștigat independența față de Spania în 1816. Populația și cultura țării au fost puternic influențate de imigranții din Europa, Spania și Italia oferind cel mai mare procentaj de nou-veniți din 1860 până în 1930. De asemenea, un grup etnic important este cel al germanilor, care au sosit într-un număr mare după 1870. Istoria Argentinei a fost dominată de perioade de tulburări politice interne și de conflicte între facțiunile civile și cele militare.

Juan Domingo Perón a fost ales președinte al Argentinei în 1946. Deciziile sale au inclus naționalizarea Băncii Centrale, a căilor ferate, a flotei comerciale și a transportului public. Perón a achitat datoria externă a Argentinei și a revitalizat economia, exporturile înregistrând o creștere spectaculoasă până la începutul anilor 1950, când economia a început să stagneze. Perón a fost înlăturat de la putere în 1955, alegând calea exilului. Revine în fruntea statului în 1973, pentru doar 10 luni, întrucât moare în 1974, acestuia succedându-i în funcție soția sa, Isabel Martínez de Perón, până în 1976.

După 1976, o juntă militară a preluat puterea. Argentina revine la democrație în 1983, prin alegerea în funcția de președinte a lui Raúl Alfonsín.

Carlos Menem, ales președinte în 1989, a aplicat o serie de reforme ce au permis economiei să înregistreze o creștere susținută. Au fost privatizate companiile deținute de stat. La venirea sa la putere deficitul bugetar era de 16%, iar inflația înregistra valoarea de 12000%/an. Între 1991 și 2001, pentru a controla hiperinflația, Banca Centrală a Argentinei a stabilit o rată de schimb fixă, de 1 la 1, între pesoul argentinian și dolarul american.

Crize succesive

Argentina este cunoscută nu doar pentru bogata sa istorie și personalitățile din cultură sau sport, ci și pentru profunda instabilitate politică, dar mai ales economică.

Între 1998 și 2002, Argentina s-a aflat într-o profundă criză economică, intrând în incapacitate de plată în 2001. Au urmat programe de restructurare a datoriilor în 2005, apoi în 2010. Economia aproape că s-a dublat din 2002 până în 2011, crescând în medie cu 7,1% anual și cu aproximativ 9% timp de cinci ani consecutivi, între 2003 și 2007. Salariile reale s-au majorat cu aproximativ 72% între 2003 și 2013.

Argentina a reintrat în incapacitate parțială de plată în 2014 și a urmat un nou program de restructurare a datoriilor. Țara sud-americană a intrat în incapacitate de plată de opt ori de la câștigarea independenței și încearcă, în prezent, să evite cel de-al nouălea default.

Articol publicat în Reporter Global

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autotul sa se documenteze mai bine (sa vada documentarul din comment-ul meu de mai jos), Menem a fost unul dintre idiotii care au dus tara in faliment.
    • Like 0
  • Eu am crezut ca idiotii astia au invatat lectia.
    Dar vad ca tot retardati au ramas.

    https://www.youtube.com/watch?v=ksoha6uPHa4
    • Like 0
  • Sector public supradimensionat (20%), cheltuielile (inclusive cu pensiile) mai mari decit incasarile, multumita guvernului populist anterior (Cristina Kirchner), electorat ...vorba lui Nastase (incepe cu “p” si nu se termina bine) care vrea din ce in ce mai multe beneficii....
    What could go wrong?

    Dar intotdeauna exista si partea buna.
    Idiotii care isi dau singuri la turloaie punind populistii la butoane sunt primii care sufera cind se sparge basica.
    In 2001, valoarea proprietatilor imobiliare in Buenos Aires a scazut cu 60% in citeva luni. Baietii destepti au profitat.
    Prostimea a ales Pinguinul (Nestor Kirchner)
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Poate ideea de cryptomonezi are meritele ei... Algorithm is law....
    Ar avea la baza ideile crete ale unor matematicieni (poate aerieni). Moneda clasica are la baza ideile unor politicieni... hmmm....
    • Like 0
    • @ Parerist
      Moneda clasica era o marfa cu valoare, in general metal pretios. A aparut ca un proces natural, fara interventia politicienilor vremii. Ulterior acestia au inceput sa o manipuleze si sa o faca monopolul statului, pt ca le aducea beneficii. Doar in istoria recenta s-a eliminat acoperirea in metal pretios, ca sa poata institutiile statului sa tipareasca moneda cata vor, bineinteles, in dauna populatiei si in interesul lor!
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Parerist check icon
      Prin moneda "clasica" m-am referit la aia fiduciara, contemporana, nu la cea convertibila. E controlata de guverne, care uneori sunt responsabile si atunci moneda fiduciara are avantajele ei fata de aia convertibila, alteori mai putin....
      Criptomonezile ar putea avea, functie de cum sunt definite, o anumita "convertibilitate" . De exemplu in megaflopsi, sau in wati ora de energie solara. Nu spun ca-s solutia, spun ca sunt o idee care cam sperie politicienii si probabil si o parte din lumea financiara "clasica" care e insuficient analizata si dezvoltata.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Criptomonezile nu au valoare intrinseca, deci nu sunt bune pt a fi folosite ca mijloc de schimb. Pur si simplu nu poti avea incredere in ele. Spun asta in calitate de detinator de criptomoneda. Toti spun ca vor obtine succesul pt ca vor controla oferta insa e nevoie si de cerere pt o moneda cu valoare stabila. Uriasa valoare de piata a criptomonezilor actuale vine datorita sumelor uriase de bani tiparite si injectate pe piata de banciel centrale, in special FED.
      • Like 1
    • @ Daniel Ardelean
      Parerist check icon
      Nu m-am referit la o criptomoneda anume dintre cele existente, ci la un principiu.
      Nici banii fiduciari nu au valoare intrinseca. Au valoare pentru ca noi avem incredere in ei (de fapt tehnic vorbind avem un intermediar de incredere - banca care i-a emis) si ca mai sunt si niste institutii de forta gen politie sau armata care spun ca au valoare cu pusca si pulanul. Insa de mancat nu pot fi mancati nici dolarii nici euroii si nici nu se pot face bijuterii din ei.
      Daca vreuna dintre conditiile de mai sus o ia la vale valoarea lor intrinseca ar fi cam maro... singura utilitate la care ma pot gandi mai bine n-o scriu aici :)
      Nici banii fiduciari nu sunt intrinsec stabili, ci sunt fix la de stabili ca economia sau guvernele care ii gestioneaza... si au avut istoric vorbind fluctuatii enorme. Au avut chiar si "forks" :)
      O criptomoneda poate fi de exemplu o moneda fix la fel ca cea fiduciara (inclusiv cu o economie, politie si o armata in spate) in care insa se elimina necesitatea unui intermediar de incredere. N-am nevoie de o banca centrala care s-o emita si sa-i garanteze valoarea, emisia in cantitati controlate sau "convertibilitatea" in bunuri si servicii ci un algoritm independent care ruleaza descentralizat.
      Gandeste-te la modul ipotetic ce-ar insemna o economie globala in care schimburile se fac printr-o criptomoneda suficient de sofisticata. Teoretic algoritmul din spatele ei poate masura (sau estima mult mai precis decat orice comisie actuala) in timp real cantitatea de bunuri si servicii existente pe piata, sau plusvaloarea creata si deci controla si cantitatea de moneda existenta. Nu mai vorbesc de potentialul pe care l-ar avea una gestionata de un AI sofisticat...
      • Like 0
    • @ Parerist
      :)
      De dragul argumentului....cine butoneaza AI-ul ala sofisticat? Cine ii schimba uleiul, face revizia tehnica, etc. ?
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Parerist check icon
      Ei, cine... SRL-ul lui Ghita.
      Insa "reglajele" trebuie acceptate de +50% dintr-o retea descentralizata. Mai greu decat realizat decat manarelile pe care le poate face un guvern politic.
      Un AI insa s-ar putea sa nu aiba nevoie de prea multe reglaje, sau mai mult, sa nu fie nimeni capabil sa le faca. Asta e cu doua taisuri, daca o ia razna s-ar putea sa nu inteleaga nimeni de ce a luat-o razna...
      • Like 0
    • @ Parerist
      Pai eu sunt pentru moneda marfa, nu moneda fiduciara. Asta pt ca ea a ajuns sa fie folosita fara forta statului, fiind cea mai convenabila populatiei.
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Parerist check icon
      Eu personal cred ca si cea fiduciara si cea convertibila au meritele lor. Si slabiciunile...
      Personal nu sunt specialist, si in afara de monezile convertibile in aur n-am mai auzi. Daca aurul este in cantitate limitata (ca bitcoinii) s-ar putea ca moneda respectiva sa fie deflationista (ca bitcoinii :D). Insa asta le face o metoda nepotrivita pentru plati tinand cont de modelul economic actual in care consumul are un rol important. Daca valoarea monedei creste zilnic esti tentat mai mult s-o tii decat s-o cheltui si asta ar gripa masinaria economica actuala. Ar trebui regandit intregul sistem economic, nu doar monezile.
      Pe de alta parte insa daca la un moment dat populatia va incepe sa stagneze si/sau resursele vor fi si mai limitate, un alt model economic mai putin bazat pe (supra)consum sa nu fie absurd.
      • Like 0
    • @ Parerist
      A...daca-i vorba de Ghita atunci e in regula, Putem face schimbarea saptamina viitoare.
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Nu exista suficient aur in lume ca sa acopere masa monetara existenta, in cazul ipotetic ca cineva ar lua in serios optiunea asta.
      • Like 0
    • @ Val Verde
      Se poate acoperi multi metal. Ideea e ca cresterea ofertei sa fie limitata, in interesul populatiei, nu al guvernului.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Deflatia nu e un lucru rau. Intreg secolul 19 a fost deflationist, datorita cresterii extraordinare a productivitatii muncii. Si a fost secolul cu cea mai mare crestere a bunastarii populatiei, maulta lumea ajungand sa-si permita tot mai multe bunuri. Deci abureala keynesista si sperietoarea cu deflatia nu are nimic de a face cu istoria, logica si realitatea economica. Iar bitcoinul nu e deflationist, e dezinflationist. Atata timp cat oferta creste, nu are cum sa fie deflationist. Din pacate se foloseste un termen gresit.
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Parerist check icon
      Modelul economic nu mai e acelasi ca in secolul 19 (indiferent ca e bine sau rau, bazat pe o doctrina buna sau proasta). Foarte multe afaceri se dezvolta pe credit (bani "falsi", moneda fiduciara se emite sub forma de credit) si genereaza plus valoare in viitor. Iar cresterea economica e din secolul 20 a fost mult mai rapida decat cea din secolul 19 chiar si excluzand inflatia.
      https://ourworldindata.org/economic-growth

      Cantitatea de bitcoini e limitata, si acum creste insa asimtptotic, putem spune ca stagneaza. Daca ar fi folositi intr-o economie din ce in ce mai mare ar fi pur deflationisti.
      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Scaderea preturilor ca urmare a cresterii productivitatii muncii nu e rea atita timp cit cererea tine pasul cu oferta si bunurile continua sa fie produse si vandute pentru ca exista suficienta masa monetara in economie.

      Deflatia devine periculoasa atunci cind se reduce masa monetara (oferta de bani), creditele sunt scumpe si bunurile nu se mai vand in ciuda caderii preturilor. Consecinte: scaderea productiei, cresterea somajului, slabirea economiei, etc


      • Like 0
    • @ Daniel Ardelean
      Interesul populatiei vs interesul guvernului sunt lozinci.
      Trecerea la stadardul aurului pentru a limitation oferta de masa monetara e atit impractica cit si de-a dreptul periculoasa pentru economia mondiala.
      • Like 0
  • Pentru cei interesati de o perspectiva obiectiva si o lectura mai putin selectiva a istoriei recente a Argentinei:

    https://www.nytimes.com/2019/08/19/opinion/argentina-macri-elections.html
    • Like 1
  • Problema de baza e ca tiparesc bani in prostie, cum face si Venezuela si cum a facut si Romania dupa '90.
    • Like 1


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult