Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ce nu vă spune Guvernul despre cele 30 de miliarde de euro pe care România le primește din partea UE

Klaus Iohannis - Ursula von der Leyen - Florin Citu

Foto: presidency.ro

PNRR a intrat într-o nouă fază. Entuziasmul este la cote înalte. Totuși, nu strică să fim ceva mai raționali și să avem în vedere și câteva aspecte care merită toată atenția, având în vedere contextul economiei românești de la acest moment:

  • PNRR va presa și mai mult pe datoria publică. Are două componente: o componentă de împrumut și una nerambursabilă. Inclusiv pentru cea nerambursabilă este nevoie de cofinanțare de la buget, bani pe care România (la acest moment) nu îi are și nici nu îi va avea în următorii ani. Chiar dacă împrumutul se face la dobânzi extrem de mici (BCE va da acești bani), ulteriori plata împrumutului se va face din refinanțări la dobânda pieței. Mai mereu, luăm alte credite ca să plătim credite din urmă. În plus, PNRR va crește gradul de îndatorare, majorând riscul sistemic și costul la care se împrumută în viitor guvernul. Serviciul datoriei publice și ponderea datoriei publice externe în total datorie publică începe să fie îngrijorător de mare și poate fi sursă importantă de contagiune externă. Pentru cofinanțare se va apela fie la piața externă, fie la piața internă, caz în care fie crește presiunea pe cursul de schimb, fie crește presiunea pe dobânzile interne;
  • Bazându-se masiv pe credit, fondurile din PNRR sunt condamnate să genereze efect de antrenare important. Mult mai important decât influența asupra consumului intern. Infrastructura are acest rol, din păcate o mică parte din bani va fi pentru așa ceva. Mulți bani vin pentru lucruri cu efect de antrenare îndoielnic sau nu imediat. Banii din sănătate sau educație se vor vedea greu în taxe la buget din care să fie returnate ulterior împrumuturile sau acoperite deficitele. Absența efectului de antrenare va genera inevitabil presiuni fiscale majore (creșteri de taxe);
  • PNRR înseamnă investiții publice masive. De la echipamente de birou, aparatură medicală, aparatură pentru educație, calculatoare, servere etc. la buldozere, basculate și macarale pentru autostrăzi. Plus consumabile și materii prime. Adică importuri. Efectul direct și masiv va fi asupra balanței comerciale, și așa încercată de consumul intern pe datorie și deficit. Deficitul comercial va fi dublat de cel din zona veniturilor (a doua componentă a contului curent) cu dobânzile plătite în contul datoriei externe (publice și private). Acest lucru înseamnă presiune suplimentară pe cursul de schimb.
  • Acești bani sunt bani publici. Presupun redistribuire, presupun instituții publice mai mult sau mai puțin politizate care îi vor împărți în stânga și dreapta. Cu mai mult sau mai puțină grijă. Având în vedere calitatea instituțiilor din România, calitatea birocraților din ele, intensitatea corupției și birocrației, există riscuri mari ca fondurile să fie deturnate, țintele să fie prea vagi sau neatinse. Calitatea bunurilor publice livrate nu va crește spectaculos căci nu are cum să crească. Caz în care, rămânem și cu datorii și cu tichii de mărgăritar de care nu avem neapărat nevoie.

Aceste 4 pericole sunt cele mai mari provocări în perioada următoare pentru administrația publică din România. Pot transforma foarte ușor un vis frumos într-o pilulă foarte otrăvită. Părerea mea personală este că ne-am întins mult mai mult decât ne permite plapuma. PNRR, la cum arată astăzi, este mult prea mare pentru o economie ca cea a României și o poate destabiliza macroeconomic destul de repede. Cu atât mai mult cu cât situația politică este tot mai zbuciumată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta, daca reusesc proiectele. Daca nu, sa vezi atunci presiune.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult