O epidemie agresivă de fake news este în desfășurare în întreaga lume, iar internetul mare este terenul fertil de propagare a tuturor falsurilor. Poate educația digitală să reprezinte o soluție pentru a opri știrile false? Aceasta este întrebarea pe care jurnalistul Claudiu Pândaru a adresat-o invitaților săi - profesorul universitar Dragoș Iliescu, fondator al Brio.ro, și jurnalistul Florin Negruțiu, în timpul Podcastului pentru Minte, amplificat de Republica și susținut de Brio și UiPath Foundation.
„Răspunsul pe scurt este da. Nu cred că e singura soluție, dar e o soluție importantă. Când te uiți la literația digitală, una dintre componente e literația informațională. Cum manipulezi din punct de vedere cognitiv informațiile pe care le obții, ținând cont de sursa lor și de cât de credibilă e sursa lor și de felul în care se coroborează cu informațiile din alte surse?
E o zonă fascinantă care a fost studiată foarte mult în offline și a fost foarte bine studiată și în epoca digitală. Ce ne deranjează la fake news nu este informația în sine, ci deciziile greșite în felul în care evaluăm situații de viață, oameni, evenimente, decizii civice - votul pe care îl dai. Asta te deranjează, deciziile pe care le iei din cauza unor informații nereale”, explică Dragoș Iliescu.
„În România, disponibilitatea de învățare scade pe măsură ce înaintezi în vârstă”
Potrivit lui Florin Negruțiu, atunci când vine vorba despre fake news, adulții au nevoie de chiar mai multă educație decât copiii, pentru a face diferența între fals și realitate. El a dat exemplul unei fotografii fake celebre, botezate The tourist guy și al reacțiilor la care a asistat atunci când a arătat-o mai multor categorii de public, în cadrul unui curs despre fake news. „Am fost cu cursul ăsta despre fake news la corporatiști, la studenți la jurnalism, la elevi de liceu și la copiii de școală generală. Și porneam de la o imagine, este o imagine celebră, s-a vorbit foarte mult despre ea, se numea The tourist guy. Este un tip care stă pe unul din cele două turnuri gemene, în momentul atacului de la 9.11 și își face o poză, un selfie. Este pe acoperiș. Din spatele lui, se vede venind avionul care urma să intre în clădire în câteva secunde. Întrebarea de la curs a fost: Ce titlul dați acestei imagini? Pentru că vorbim aici despre fake news, titlul cel mai evident este fake news. A fost primul și cel mai comentat fake news la nivel global. Întrebarea e pusă diferitelor tipuri de public și nu adulții răspund din prima fake news, ci copiii. Nu adulții, nu studenții la jurnalism, nu elevii de liceu, Majoritatea sunt copii de școală generală, sunt ăștia micii, care spun: Cum domnu’, să nu se întoarcă el să vadă avionul, nu știe ce zgomot face un avion?”.
The tourist guy / Sursa: wikipedia.org
În opinia sa, acest lucru ține pur și simplu de disponibilitatea de a învăța a celor mici.
„În România, disponibilitatea de învățare scade pe măsură ce înaintezi în vârstă. În momentul în care ești la o vârstă în care disponibilitatea la învățare este mare și rezistența la fake news devine mai mare, pentru că nu primești informațiile pe nemestecate, ești învățat să înveți să gândești”, crede el.
Avem nevoie de o școală a bunicilor
Cea mai vulnerabilă categorie la fake news este cea a vârstnicilor și de aceea ar fi nevoie de o școală a bunicilor, care să le țină mintea trează și să îi pună în contact cu ce se întâmplă prin lume.
„V-ați întrebat ce mai fac părinții noștri, ce primesc pe WhatsApp și ce dau mai departe pe WhatsApp? Analfabetismul digital este mai mare la cei de vârstă mai mare. De ce avem nevoie ca să rezolvăm nu doar fake news-ul, ci și alte nenorociri este o școală pentru bătrâni. E ceea ce școlile nordice numesc educație continuă”, spune Florin Negruțiu.
Asta nu exclude însă nevoia de a investi în programe care să le cultive copiilor și adolescenților capacitatea de discernământ, având în vedere că de deciziile lor va depinde soarta României în următoarele decenii, subliniază Dragoș Iliescu
„E greu să disjungi literația digitală și, mai ales literația informației digitale, de gândirea critică. Gândirea critică are o componentă de evaluare critică a informației. E important să facem asta, să ne concentrăm pe acest lucru. (...) Cum poți să vorbești despre civism activ, nu știu cum poți să te mai aștepți la civism activ, într-o lume digitală, de la un concetățean de 75 sau 80 de ani?
Mă aștept ca la adolescenții de acum, peste 3, 4, 5 ani, să văd civism activ. Care este soarta unei democrații în care cea mai mare parte a votanților nu sunt rezilienți la fake news într-un mediu digital în care trăim din ce în ce mai mult? Asta îngrijorează mai degrabă și îngrijorează mai degrabă în zona asta de elevi, de viitori votanți”, crede el.
„Reformarea educației ar trebui să pornească de la spiritul care domnește în școală. Spiritul reprezentat de cine? De dascăli”
O vulnerabilitate care face educația digitală și mai greu de realizat este faptul că profesorii înșiși nu sunt pregătiți pentru a face față unei lumi în schimbare accelerată.
„Mare parte din profesori nu au ce să caute acolo. Reformarea educației ar trebui să pornească de la spiritul care domnește în școală, spiritul reprezentat de cine? De dascăli, de profesori. Cum să-i faci pe acești profesori educați în stilul pre-tehnologic, să se raporteze la lumea de astăzi, în care copiii lor se mișcă, trăiesc, sunt acolo? Mare parte dintre profesori au rămas în urmă. Ați văzut ce rezistență fantastică a existat la școala online. O școală pentru profesori prin care să treacă toți profesorii trebuie să fie parte a acestei educații continue”, afirmă Florin Negruțiu.
Efectele fake news-ului astăzi depășesc mult consecințele provocate de faptul că acționezi în baza unor informații greșite. Ele ajung să deraieze destine, să destabilizeze societăți și să fie folosite drept arme de război de puteri militare agresive precum Rusia.
Urmăriți întreaga discuție în Podcastul pentru minte, amplificat de Republica și susținut de Brio.ro și UiPath Foundation
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De fake news ( sau știri false, fake sună mult mai pregnant fiindcă exprimă EXACT sensul de știre distorsionată ca și conținut ori interpretare și făcută în scopul manipulării) știm noi acum deși există de pe când o știre putea fi într-un fel transmisă așa încât să ajungă distorsionată la destinatar. S-a practicat și în WW2 și în "comunism", s-a mințit poporul cu televizorul și cu presa.
Problema cea mare e că există DOAR niște articole pe ici pe colo și NU o tactică accesibilă oricui.
Iar ce se spune în articol e taman pe dos, și anume, omul POATE fi învățat să distingă fake-ul de realitate, nu total dar cu randament de peste 90%.
Și nici în privința pandemiei: Tom Nichols în cartea Sfârșitul competenței spune cum ar trebui să ne comportăm când unii experți spun una și alții alta. Și da, și experții greșesc câteodată.
Ne poate ajuta și logica. Eu v-aș întreba: "sunteți un om rău"? Dvs ați răspunde cel mai probabil "nu". Atunci de ce credeți că 99% din medici sunt răi ori plătiți de oculta? Poate oculta să-i plătească pe toți? Cât de probabil e să fie așa? Cât de credibili sunt cei care spun altceva? Remarcați că nu vorbim de certitudini ci de PROBABILITĂȚI.
Nu, nu-i așa. Nu zice lasă specialiștii să gândească pentru tine. Ci încearcă să vezi cât de probabil e ca unii ori alții să aibă dreptate. E vorba a oferi instrumente pentru ca oamenii să vadă singuri ce-i fake ori nu.
Cu cât mai puțini se apără de fake, cu atât mai manipulabilă e acea societate. Dacă majoritatea se poate apăra, ceilalți rămân în minoritate și societatea e mai stabilă. Invers ... am văzut. Dar pentru asta trebuie să pui instrumente în mâna omului, să-l înveți să pescuiască nu să-i dai mereu pești.
"selfie" inseamna cand iti faci singur o poza !
https://translate.google.ro/?hl=en&sl=auto&tl=ro&text=selfie&op=translate
Privind fotografia care insoteste articolul, mi-e greu sa cred ca poza a fost facuta chiar de "tourist guy" insusi !
Asadar, mai usor cu pianul pe scari cand vorbiti de informatii false in articolele de presa.
Ai dat cu bata in balta.
Simultan cu o inițiativă în școli, dacă vreți adulți activi civic și totodată bine informați și evident pe cât se poate imuni la manipulare.