Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos
Anul trecut, Primăria Municipiului Oradea a introdus un bonus pentru plata online a taxelor: dacă cetățenii care își plătesc taxele la ghișeu până în luna martie beneficiază de o reducere de 4% din valoarea acestora, cei care le plătesc până la același termen, dar prin mijloace electronice, au parte de o reducere de 8%. „Am dat un discount dublu, ca să îi stimulăm pe bunici să îi roage pe tineri să le plătească online taxele. Și în felul acesta, de la plăți online de 25%, ne-am dus la aproape 50%”, a declarat pentru Republica primarul municipiului, Ilie Bolojan.
Locuitorii multor orașe din țară au astăzi posibilitatea să își achite de la distanță taxele și impozitele. Mai mult decât atât, în unele orașe funcționează sisteme de programări online. La Oradea, poți să-ți programezi, de exemplu, online cununia la starea civilă, tot online pot fi eliberate certificate precum cele de urbanism, iar cetățenii pot afla și prin e-mail în ce stadiu se află cererile lor.
Sunt schimbări care fac mai ușoară interacțiunea cetățeanului cu statul, însă Ilie Bolojan spune că România este încă departe de digitalizarea cu adevărat a administrației publice.
De altfel, anul trecut țara noastră ocupa, la acest capitol, ultimul loc din UE, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale realizat de Comisia Europeană.
„Fără această deschidere a bazelor de date nu poți face digitalizarea administrației publice din România”
„Ca să facem digitalizare pe termen lung nu e suficientă doar voința unor autorități locale. Asta presupune un complex de cel puțin 2-3 decizii majore. În primul rând, e nevoie de o voință politică, de la nivelul Parlamentului și Guvernului, pentru ca prin modificări de legi, de hotărâri de Guvern să se deschidă bazele de date pe care le gestionează Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe. Ministere opace și care ani de zile au făcut tot ce au putut ca să-și conserve aceste baze de date, iar accesul să se facă doar prin reprezentanții unor direcții sau altora din minister. Fără această deschidere a bazelor de date nu poți face digitalizarea administrației publice din România. Mă refer la baza de date de la Evidența Populației, la cazierele judiciare, la cazierele fiscale în cazul Ministerului de Finanțe. Aceasta este o chestiune majoră.
Accesul la cadastru l-am primit de abia de 2-3 ani, după ce ne-am luptat ani de zile să primim acces de informații de la Cadastru. Se poate acum foarte greu și parțial. Dar vă dați seama ce înseamnă pentru cetățean să nu mai umble după o coală de carte funciară. Se duce la un notar, la un avocat sau la o primărie care are acces pe baza unor abonamente și nu-l mai purtăm pe drumuri”, afirmă Ilie Bolojan.
„Trebuie să existe o abordare integrată”
Edilul argumentează că accesul la informații precum cele din cazierul judiciar se poate face în condiții strict reglementate de lege, persoana care accesează cazierul nu poate face nicio modificare, iar fiecare accesare lasă urme în sistem. „Un funcționar al primăriei care respectă întocmai procedura poate să aibă acces la cazierul judiciar”, spune primarul.
În opinia lui, o altă condiție pentru reușita digitalizarii este ca toate autoritățile publice din țară să aibă sisteme software compatibile. „Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan.
„Tendința oricărui om este să se opună schimbării, să facă lucrurile cum le-a făcut de 15-20 de ani. Dar în momentul în care problemele de fond se rezolvă, se trece peste această tendință”
Mulți dintre cei care lucrează în sistemul public sunt reticenți la digitalizare, însă edilul este de părere că acest lucru nu este o problemă, câtă vreme există o strategie coerentă, impusă pe verticală. „Acestea sunt aspecte punctuale, nu e un aspect de fond. Tendința oricărui om este să se opună schimbării, să facă lucrurile cum le-a făcut de 15-20 de ani. Asta este și tendința noastră, a oamenilor, inclusiv a funcționarilor. Dar în momentul în care problemele de fond se rezolvă, se trece peste această tendință”, crede Bolojan.
Acesta a amintit că a fost secretar general în Guvernul Tăriceanu, într-o perioadă de un an în care România a implementat eliberarea în termene rapide a documentelor precum pașapoartele, certificatele de înmatriculare, cazierele fiscale, cazierele judiciare și a povestit cum au reacționat atunci funcționarii la schimbare.
„De ce era așa procedura? Pentru că era un fel în care omul acela care dădea semnătura avea o forță”
„Mi-au trebuit 6 luni de zile, mergând personal în județe, ca să implementez acest sistem de eliberare a cazierului judiciar pe loc. Cea mai mare rezistență am avut-o în București. Ultimele entități care au eliberat cazierele judiciare pe loc au fost secțiile de poliție din București, care, sub nicio formă nu doreau să facă această chestiune. Ca să scoți un certificat constatator de la Registrul Comerțului, în 2007, când eram eu în Guvern, te duceai la ghișeu, depuneai solicitare și, dacă te duceai cu o ciocolată sau cu un buchet de flori, ți-l dădea în ziua respectivă. Dacă nu te duceai cu o ciocolată, mai veneai a doua zi. Asta pentru că era o cutumă ca șeful Registrului Comerțului să-l semneze. De ce să-l semneze el, să te duci să te rogi de el? Așa era procedura. Dar din momentul în care funcționarul doar descarcă ceva dintr-o bază de date, deci nu poate interveni în certificatul constatator, înseamnă că funcționarul pe care tot șeful l-a angajat, poate să semneze să ți-l dea pe loc. De ce era așa procedura? Pentru că era un fel în care omul acela care dădea semnătura avea o forță. Asta înseamnă că avea avantaje relaționale. Nu vorbesc despre mită acum, dar l-ai rugat pe omul ăla să facă ceva, deci ai o obligație față de el”, spune el.
Crede că o schimbare majoră, precum digitalizarea, are nevoie de stabilitate politică. „Noi în general, am avut instabilități guvernamentale. Ca să faci o astfel de schimbare îți trebuie stabilitate, altfel sistemul rezistă, pentru că știe că se schimbă ministrul”.
Crede însă că presiunea electoratului face ca autoritățile să fie mai deschise spre digitalizare. „Pe primar îl judecă electorii și îl judecă foarte dur. Cetățeanul îl presează, dacă vede o știre că în altă parte funcționează digitalizare, îi cere socoteală primarului: Fă și la noi”, spune Ilie Bolojan.
Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.