Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Ce să pui în „pachetul de la ajutoare” destinat unei familii aflate în mijlocul războiului

Oameni care caută refugiu la metroul din Kiev

Foto: Getty Images

Ultima dată când am primit un „pachet de la ajutoare” a fost în decembrie 1989. Nu mai văzusem până atunci cafea străină în pachet de un kilogram, săpun antibacterian, pastile de sterilizare a apei, scutece de unică folosință sau detergent pentru rufe în pastile. Nu vă puteți imagina ce a însemnat acel pachet - cu făină, lumânări, zahăr, conserve pentru noi cei aflați de partea greșită a Cortinei de Fier. Nu era doar un ajutor real pentru traiul nostru. Era ideea că niște oameni din Olanda pe care nu îi cunoșteam s-au gândit să ajute pe niște oameni pe care nu îi cunoșteau. Pachetele nu aveau adrese, nu i-am cunoscut niciodată pe acei mulți oameni buni. Surpriza că niște străini știau ce ni se întâmplă ( de unde oare ne întrebam) și, mai mult, că s-au gândit să ne ajute pur și simplu.

Acum e rândul nostru. Pur și simplu. Noi suntem acum străinii care știm ce se întâmplă acolo și care putem ajuta. Să ajuțăm însă gândindu-ne cu adevărat la cei în nevoie și nu la cum să scăpăm de lucruri netrebuitoare de prin casă. Să nu facem curățenie de primăvară cu ocazia asta. Să ne punem în situația lor.

Mai întâi să ne gândim că sunt mai multe feluri de a-i ajuta pe cei loviți de război: sunt refugiații care au nevoie de sprijin la granițele României, oamenii care ajung cu trenuri in marile gări din țară și oameni care rămân acasă la ei. Voluntari, gazde, transportatori, bucătari, medici sau pur și simplu oameni care fac sandwich-uri acasă și le duc seara la trenurile de refugiați din Gara de Nord- fiecare putem face ceva.

Dacă ne hotărâm să facem pachete atunci să ne gândim că sunt mai multe nevoi: una îi trebuie unei familii care a ales sa fugă și are de călătorit și alta celor care au rămas acasă unde se confruntă cu lipsuri din ce în ce mai mari.

Pentru o familie de trei persoane rămasă acasă în război o cutie de ajutor fără alimente ar trebui să cuprindă, printre altele:

- tablete pentru sterilizat apa - distrugerea infrastructurii înseamnă lipsa de apă potabilă

- baterii universale și pentru telefon

- lanterne

- săpun solid universal

- pachet de bază de prim ajutor - iod in pastile, plasture, bandaje

- pătură/ sac dormit - putem trimite ce avem în casă cu condiția să fie spălate înainte

- batoane proteice

- șosete mărime universală - noi

- pastă/perie dinți

O căutare pe net arată că sunt multe organizații care primesc astfel de pachete. Putem alege să pregătim o cutie de ajutor cu alimente, caz în care e indicat să nu punem ce ce poate vărsa (de exemplu ulei) sau strica (salam, etc). Greul pentru cei rămași e de lungă durată și alimentele vor incepe să lipsească așa că va fi nevoie de făină, zahăr, sare, mălai, fasole, conserve de carne, pește sau legume.

Toți putem să facem mai mult decât să fim solidari pe net, să ne îmbrăcăm în două culori sau să stăm lipiți de rețelele sociale dând likeuri. Mă tem că greul de abia începe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult