Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce știu medicii despre MIS-C - sindromul inflamator multisistemic al copilului. Simptome și tratamente. Boala rară, dar periculoasă, lovește unii copii la câteva săptămâni după ce sunt diagnosticați cu COVID-19

pat -

Foto: Edward Olive / Alamy / Alamy / Profimedia

În timp ce majoritatea copiilor care sunt infectați cu noul coronavirus dezvoltă o boală ușoară, câteva sute de copii din SUA au ajuns în unități de terapie intensivă cu simptome alarmante, care încep să apară la câteva săptămâni după infecția inițială. 

Această nouă afecțiune progresează rapid și poate atinge mai multe organe și sisteme, inclusiv inima, plămânii, ochii, pielea și sistemul gastro-intestinal. Boala este cunoscută sub numele de sindrom inflamator multisistem la copii sau MIS-C. În SUA, peste 790 de cazuri au fost raportate la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, până pe 3 septembrie, iar 16 dintre acești copii au murit.

Medicii pediatri specializați în boli infecțioase admit că boala are încă multe necunoscute. Tratamentele care au funcționat în cazul altor boli similare au ajutat starea de sănătate a majorității acestor copii să se îmbunătățească, dar este prea devreme să spună dacă vor exista consecințe pe termen lung, scrie PhillyVoice.com, care publică opinia lui Ritu Banerjee, profesor asociat, boli infecțioase pediatrice, Universitatea Vanderbilt, Tennessee, SUA.

Cele mai recente studii făcute despre această boală rară arată că până și copiii cu Covid-19 dar care erau asimptomatici au dezvoltat MIS-C. Jumătate dintre pacienții tineri nu aveau alte afecțiuni. Și multe inimi ale pacienților au apărut normale pe ecocardiogramele lor inițiale, dar s-au slăbit rapid în câteva zile.

Răspunsurile la câteva întrebări frecvente despre sindromul inflamator multisistemic la copii și ce trebuie urmărit:

Ce este sindromul inflamator multisistem?

MIS-C este o afecțiune rară, dar severă, care se poate dezvolta la copii și adolescenți care au fost infectați cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19. De obicei apare la aproximativ 2-4 săptămâni după infecție.

După cum sugerează și numele, MIS-C afectează mai multe sisteme din corp. Pacienții tineri pot dezvolta febră persistentă, dureri abdominale, vărsături, diaree, erupții cutanate, conjunctivită, leziuni cardiace. Poate apărea o scădere a numărului de globule albe din sânge -  limfocite - care protejează corpul de infecții.

Medicii nu înțeleg deocamdată de ce o mică parte dintre copii dezvoltă MIS-C, în timp ce majoritatea covârșitoare copiilor cu COVID-19 se recuperează fără probleme. În SUA mai mult de jumătate de milion de copii fuseseră diagnosticați cu COVID-19 până la începutul lunii septembrie și mai puțin de 0,2% au dezvoltat MIS-C.

Vârsta medie la care au apărut cele mai multe cazuri de MIS-C la copii în Statele Unite este cuprinsă între 5 și 9 ani.


Ce se întâmplă în interiorul corpului pentru a produce o gamă atât de largă de simptome?

MIS-C pare că este cauzat de dereglarea sistemului imunitar, iar răspunsul imun al organismului scapă de sub control și dăunează organismului însuși. Medicii și oamenii de știință încearcă să-și dea seama de ce se întâmplă acest lucru.

Hiperinflamația poate afecta mai multe organe în același timp. Mai mult de 70% dintre pacienții spitalizați cu această boală ajung la terapie intensivă, iar aproximativ un sfert dintre aceștia au nevoie de aparate pentru a-și menține funcționarea inimii și plămânilor.

Simptomele se suprapun puțin cu boala Kawasaki, o altă afecțiune inflamatorie, dar există diferențe distincte. De exemplu, MIS-C este mai frecvent la copiii de vârstă școlară elementară, cu o vârstă medie de aproximativ 8 ani, în timp ce boala Kawasaki tinde să afecteze copiii sub 5 ani. Numărul scăzut de celule albe din sânge găsit și la copiii cu MIS-C, la fel de frecvent ca în boala Kawasaki.

Devine clar că MIS-C are de la forme mai ușoare, care seamănă cu boala Kawasaki, la forme mai severe care afectează mai multe organe și se ajunge la șoc.

Tratament și daune pe termen lung

Medicii au tratat MIS-C cu scheme care au funcționat pentru alte boli. Acestea includ imunoglobulina intravenoasă - un produs din sânge cu anticorpi care suprimă răspunsul imun - aspirină și steroizi, care sunt, de asemenea, utilizați pentru tratarea bolii Kawasaki. Uneori, copiilor cu MIS-C li se administrează diluanți de sânge, medicamente pentru susținerea tensiunii arteriale și alte medicamente pentru diminuarea răspunsului imun.

Medicii nu știu încă dacă copiii cu MIS-C vor avea probleme de sănătate pe termen lung. Cu siguranță, copiii cu probleme cardiace au nevoie de urmărire atentă din partea cardiologilor. Nu se știe încă dacă copiii cu forme mai ușoare de MIS-C sunt, de asemenea, expuși riscului de leziuni cardiace.

Cine dezvoltă MIS-C?

Potrivit datelor CDC, în primele șase luni ale pandemiei, de aproape cinci ori mai mulți rezidenți hispanici și de culoare din SUA au fost spitalizați pentru COVID-19, comparativ cu rezidenți albi. Factorii sociali și demografici joacă probabil un rol important în această diferență.

Ce pot face părinții pentru a-și păstra copiii în siguranță?

Părinții ar trebui să fie atenți la simptome.

Dacă un copil are probleme cu respirația, are dureri abdominale severe, simte dureri în piept sau o presiune care nu dispare, are o nuanță albăstruie pe buze sau față, sau este confuz, are probleme în a sta treaz, acesta trebuie dus imediat la spital. Alte simptome includ ochi infectați, erupții cutanate, dureri de gât, diaree, vărsături și febră.

Toată lumea are un rol în prevenirea creșterii numărului de cazuri de MIS-C la copii, prin prevenirea infecțiilor cu COVID-19.

Dacă toți purtăm măști, păstrăm distanța socială și ne spălăm frecvent pe mâini, putem reduce transmiterea COVID-19 către alte persoane din familie și din comunitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult