Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce vă atrage atenția în primul rând când priviți această imagine?

Calin Georgescu la piata

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Vi s-a întâmplat să vedeți struguri mari, sănătoși, pe tarabă la piață și să cereți doi ciorchini mari, să îi plătiți cu cincisprezece lei și, când ați ajuns acasă, să descoperiți în pungă altceva decât ceea ce ați văzut pe tarabă, adică doi ciorchini cu multe boabe stafidite, mucegăite, strivite, total diferite de cele văzute pe tarabă!? Mie da! De la orice supermarket am putut alege doi ciorchini, care costau opt lei...

Vi s-a întâmplat să cumpărați din piață legume pentru zacuscă, alegând legumele cele mai scumpe, pentru că arătau minunat, clădite ca un munte pe tarabă, în fața dumneavoastră de vă luau ochii cu culorile lor și după ce ați ajuns acasă, să constatați că aveți în pungi legume mult mai mici decât cele de pe tarabă și pe jumătate stricate!? Mie da! De la orice supermarket pot alege ardeii, gogoșarii, capia unul câte unul. Și costă și mai puțin.

Vi s-a întâmplat să întindeți mâna, să alegeți fructe sau legume de pe tarabă și să țipe vânzătorul: „Nu pune mâna! Nu alege! Îți pun eu!” Mie da!

Vi s-a întâmplat să mergeți, când era ofertă la portocale, la supermarket, înainte de sărbători, și oferta era să iei câte portocale încap într-o găleată și ca să încapă cât mai multe clădeați cu grijă fructele, ca pe o căpiță deasupra găleții!? Mie mi s-a întâmplat, dar nu am clădit cu vârf găleata din bun simț. Alții pe lângă mine le țineau cu mâinile să nu cadă.

Nu boicotez nimic azi! Muncitorii din toate supermarketurile sunt români și lanțurile de magazine plătesc taxe în România! Aproximativ 70% din mărfurile de pe rafturi sunt produse românești! Eu nu vreau ca zeci de mii de români să rămână fără loc de muncă! Eu nu vreau să fiu solidară cu haosul pe care vrea să îl producă un individ patologic, care e îmbrăcat cu haine de la firmele cele mai renumite, conduce o mașină japoneză, a locuit zeci de ani la Viena și s-a întors în România să propovăduiască să mâncăm doar leuștean și urzici!

Cumpăr lapte de la un producător din sat. Mă duc la ferma lui și uneori aștept până când mulge vacile. Cumpăr legume și fructe din sat atunci, când am ocazia. Dăruiesc copiilor fructe din grădina mea. Am căpșuni, zmeură, cireșe, vișine. Cumpăr carne și produse lactate de la producători din zonă (LAKTOTRIO, RAITAR, ROGELYA, DoDo, ca să dau doar câteva exemple de firme românești din zona mea cu produse excepționale). Toate aceste firme au produsele și în supermarketuri din țară. Totul e o falsă problemă ca să ne învrăjbească, ca să ne despartă! Fiecare poate alege de unde cumpără fără a fi împărțiți în patrioți și ne-patrioți!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt nascut intr-un oras de provincie, mi-am petrecut toate vacantele copilariei la bunici, la tara. Bunici gospodari cu livezi de fructe, gradini de legume, cai, vaci, oi, capre, porci, pasari... Pot spune ca am crescut numai cu produse de tara. Acum traiesc de peste 20 de ani in Bucuresti, si de cand m-am mutat aici consum alimente aproape numai din supermarketuri. Nu am inteles si cred ca nu am sa inteleg niciodata obsesia unora pentru produsele de tara, pentru ca eu nu vad nici o diferenta: pentru mine porcu-i porc, rosia-i rosie. In orice tara normala, un produs importat este mai scump decat acelasi produs local, si este normal sa fie asa pentru ca intervin costurile de transport si eventuale taxe. Numai in Romania e invers, si asta pentru ca producatorul roman nu stie sa faca business, munceste mult, prost, si fara rost. Si vrea sa fie platit mai mult pentru asta pe motiv ca produsele lui sunt "naturale", iar celelalte nu. Vad tarani care cer 2.5 lei pe un ou de gaina care la supermarket costa 1 leu, pe motiv ca "e de tara". Nu, multumesc, mananca-l tu cu familia ta! Iar argumentul «Alea sunt pline de chimicale, astea sunt naturale» ma face sa rad de fiecare data: noi, la fel ca și tot ceea ce ne inconjoara—fie fiinte, fie obiecte—suntem facuti din chimicale.
    • Like 0
  • Încă mai sunt indivizi care cred că la piață găsesc produse mai ieftine și/sau de calitate mai bună decât la supermarket. Numărul lor este din ce în ce mai mic, pentru că – în tmp – descoperă singuri diferențele, atât de bine surprinse în articol. În plus, multe produse din piață sunt de import, nicidecum de la producători autohtoni.
    Eu mai merg la piață pentru chestiuni punctuale (borș proaspăt, verdeață, miez de nucă, fructe de sezon - mai ales fructe de pădure și... cam atât). Uneori apar gherete cu marfă de la producători locali, ce-i drept cu prețuri piperate, dar care merită (must stors pe loc, brânză în scoarță de brad etc.).
    Cât despre cg, poate ar fi bine să vorbim mai puțin despre el. Sigur îi produce avantaje, atât publicitatea negativă cât și cea pozitivă. Poate n-ar strica să ignorăm toate aberațiile cu care încearcă să se mențină în atenția noastră, a tuturor.
    • Like 0
  • Un gunoi acest individ instabil psihic.
    • Like 0
  • Daniel00 check icon
    Eu am incetat de muult sa mai cumpar din piata. Aveau pietarii niste preturi la orice produs, ca de fiecare data ma intrebam daca nu cumva intrasem din greseala intr-un club exclusivist. Si daca vindeau o ceapa si o lamaie pe zi, la sfarsitul anului puteau sa-si cumpere o Tesla...
    • Like 0
  • Realitatea perfectă. În piețe nu sunt producătorii, nu sunt lăsați de mafia tiganilor care doar din hoție, specula și trafic cu orice trăiesc și se îmbogățesc.
    • Like 6
    • @ Zugravu Mircea
      Dan I check icon
      Asta este Mafia piețelor, sub atenta și profitabila oblăduirea a celor puși să vegheze tocmai la asta: ANPC, poliția locală, administrația piețelor etc.
      La fel e cu drogurile (apropo, cât se mai descoperă anul ăsta în Constanța?!?), cu prostituția (vezi Robert Negoiță - prostituate tinere pentru politicieni).
      • Like 1
    • @ Dan I
      Și acum avem la anpc șef vajnicul luptător, avortonul analfabet și criminal, corupt până în măduva oaselor, migratorul politic piedone. Și cu ce se afirmă el? Amendează termoelectrica, alt clan de hoți cu state vechi, cu datorii la elcen pentru a-l discredita pe Nicușor Dan, că tot se vrea președinte cu șanse mari.
      • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro