Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cea mai complexă declarație ANAF pentru firme a fost publicată în Monitorul Oficial. Fiscul va avea acces la toate tranzacțiile derulate de firme

depozit al unei firme

Foto: Getty Images

Este oficial. Începând cu 2022, marii contribuabili trebuie să depună declarația SAF-T către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), iar în anii următori raportarea va deveni obligatorie și pentru ceilalți contribuabili. Lista marilor contribuabili a fost extinsă recent de ANAF, iar în data de 9 noiembrie 2021 instituția a publicat în Monitorul Oficial și formularul pentru declarația SAF-T.

Modelul de raportare SAF-T pentru care a optat România este unul dintre cele mai complexe de acest tip, deoarece presupune raportarea lunară a tuturor informațiilor contabile, financiare și fiscale cu referire la tranzacțiile derulate de firme. În același timp, ANAF va avea posibilitatea să solicite raportări privind mișcările produselor din stoc, în același format, iar raportările mijloacelor fixe se vor realiza anual, odată cu depunerea situațiilor financiare. 

După ce contribuabilul extrage din sistemele IT datele despre tranzacțiile efectuate și le revizuiește pentru a se asigura că acestea sunt corecte și complete, trebuie să le transpună pe standardul din schema pusă la dispoziție de ANAF. Așadar, tranzacțiile nu se declară ca atare, ci trebuie reinterpretate conform unor seturi de reguli furnizate de autoritatea fiscală.

Prin urmare, aceasta este cea mai mare transformare pe care o suferă sistemul fiscal din România. ANAF va avea astfel acces la toate tranzacțiile derulate de firme și va putea să identifice cu ușurință care dintre acestea nu au fost impozitate sau pentru care a fost achitat un impozit mai mic decât norma.

Care sunt provocările pentru companii

Prima mare provocare este legată de volumul considerabil de date solicitate. Dificultățile apar în identificarea, exportul și corelarea informațiilor.

O altă provocate este generată de incorectitudinea sau lipsa datelor. Din acest considerent, este absolut necesară revizuirea tratamentului contabil și fiscal al tranzacțiilor și corectarea datelor înainte de implementarea unei soluții IT de procesare a declarației SAF-T. Spre exemplu, dacă este eronat tratamentul fiscal al unor tranzacții, acestea vor fi raportate ca atare la ANAF.

Timpul necesar implementării raportării nu este nici de data aceasta de partea contribuabilului. Deși autoritatea fiscală oferă o perioadă de grație pentru primele raportări, companiile trebuie să fie pregătite cât mai devreme pentru a nu înregistra greșit tranzacțiile derulate începând cu 1 ianuarie 2022.

În același timp, costul implementării unei soluții IT de procesare a declarației SAF-T nu este de neglijat. Spre deosebire de alte declarații fiscale, aceasta nu poate fi pregătită manual din cauza volumului mare de date și a necesității transformării acestora conform standardelor tehnice impuse de ANAF. Așadar, sunt necesare investiții fie în configurarea sistemului IT actual, fie în achiziția unei aplicații informatice special pentru această raportare.

De ce trebuie să raporteze firmele aceste date la ANAF

Implementarea acestui sistem are ca obiectiv final simplificarea proceselor de raportare pentru societăți, chiar dacă, în prima fază, pare destul de complicat și efortul necesar este ridicat. Însă este cert că viața contribuabililor va deveni mai ușoară după ce se va implementa și inspecția fiscală de la distanță și după ce se vor elimina celelalte declarații fiscale.

Firmele încadrate la categoria marilor contribuabili, conform listei recent actualizate, vor fi nevoite să raporteze în noul sistem începând cu anul 2022, etapizat în funcție de data la care au fost au fost incluse pe listă.

Contribuabilii mijlocii vor fi obligați să depună raportarea SAF-T începând cu luna ianuarie 2023, iar cei mici, din 2025.

Deși este aplicabilă o perioadă de grație de până la șase luni pentru depunerea efectivă a declarației SAF-T, contribuabilii trebuie să se asigure că înregistrează corect și complet tranzacțiile derulate începând cu perioada de raportare care li se aplică.

Procesul de implementare a raportării presupune două etape: pre-implementarea - în care contribuabilul analizează dacă datele înregistrate despre tranzacții sunt suficiente și corecte - și etapa de alegere și implementare a soluției IT, care va fi utilizată recurent pentru raportare. Sună simplu, însă un proces de pre-implementare și implementare poate dura luni de zile în cazul unor companii cu volume mari de tranzacții zilnice (de exemplu, retaileri, bănci, producție). În concluzie, procesul de raportare va deveni mai simplu pentru firme, dar mai avem câțiva pași până acolo.

A contribuit Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult