Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cea mai mare pensie specială în plată, de 74.000 de lei pe lună, este încasată de un fost magistrat

pensii speciale - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Un fost magistrat primește o pensie de 73.890 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 15.000 de euro. Este cea mai mare pensie specială în plată în România. La nivel național, pensia medie a unui magistrat este de 18.700 de lei, în timp ce pensia medie din România este 1.300 de lei. 

Camera Deputaților a votat marți un proiect care va elimina doar 10% din pensiile speciale, iar restul de 90% vor rămâne neatinse - cele ale militarilor. Nu vor mai avea pensii de lux foştii parlamentari, magistraţii și funcționarii cu statut special. 

„Proiectul votat ieri are două vicii clare de constituționalitate. Atât de clare, încât, strategia acestor partide devine clară. Să facă reforme doar de ochii lumii. Ieri în parlament și PSD și PNL se acuzau reciproc că ei au votat pensiile speciale care ar fi acum abrogate. Cumva ironic este că amândoi aveau dreptate”, consideră deputatul USR Claudiu Năsui, care face și o istorie a luptei împotriva pensiilor speciale.

Citiți și:

Foto Facebook/Claudiu Nasui

În opinia lui Năsui, în viitorul apropiat, ÎCCJ va ataca la CCR prevederile neconstituționale din legea votată în parlament, iar legea va pica la CCR.

„Singura speranță ar fi ca CCR să declare doar un articol neconstituțional și nu întreaga lege”, adaugă deputatul USR.

„De ce face clasa politică tot acest circ? De ce votează abrogarea pensiilor speciale pe care tot ei le-au votat și tot ei le-au împărțit? Pentru că nu mai pot ocoli tema și ne aflăm în an electoral. Calculul este simplu. Amândouă partidele, PSD și PNL, vor spune că au încercat. Dar că CCR a fost rău și nu le-a permis. De fapt, nu au încercat. Ba dimpotrivă, au făcut tot ca proiectul să nu treacă de CCR. Ei sunt în politică de 30 de ani. Nu există niciun truc pe care să nu-l fi văzut și folosit. Ce vedem acum este tot un truc”, scrie pe Facebook deputatul Claudiu Năsui. 

Legea a trecut cu 247 de voturi pentru și fără niciun vot împotrivă. Au fost doar 21 de abțineri, de la ALDE, UDMR și PMP.

PNL a anunțat că vor fi eliminate mai multe categorii de pensii speciale:

  • pensiile de serviciu pentru deputaţi şi senatori
  • pensiile judecătorilor şi procurorilor, ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor
  • pensiile funcţionarilor publici cu statut special, ale funcţionarilor publici parlamentari
  • pensiile membrilor corpului diplomatic şi consular al României 
  • pensiile membrilor Curţii Constituţionale şi ale personalului aeronautic civil
  • pensiile aleşilor locali, primari şi viceprimari, precum şi preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene

Numărul de beneficiari civili de pensii speciale era, la finele lunii decembrie 2019, de 9.359 persoane, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensiile speciale nu sunt calculate pe bază de contributivitate, la fel ca restul pensiilor, ci reprezintă un procent din salariul din ultima perioadă de activitate. De exemplu, pensia medie pentru foștii procurori și judecători este de 18.716 lei, din care 17.409 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat. În acest fel, cei care primesc pensii speciale sunt privilegiați comparativ cu pensionarii obișnuiți, care primesc banii de la bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza contribuțiilor.

Zegrean: Sunt mai multe probleme de constituționalitate în legea adoptată

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat marți la Digi24 că legea votată marți de deputați și care va duce la dispariția unor categorii de pensii speciale are mai multe probleme de constituționalitate.

„Sunt mai multe probleme de constituționalitate în legea adoptată astăzi (marți-n.n). Indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor – acelea au fost adoptate prin statutul parlamentarilor. Legea privind privind statutul parlamentarilor se adoptă de cele două camere în ședință comună. Astăzi nu a fost ședință comună, deci nu se puteau atinge de acea lege, de exemplu. Chiar nimeni nu citește Constituția? Este text în Constituție care spune ce este de competența ședințelor comune, printre care statutul deputaților și senatorilor. Restul, pentru pensiile judecătorilor, nu doar CCR a spus că nu pot fi afectate. A spus recent și Comisia de la Veneția. Îl atragi pe om să se facă judecător, îi dai lege să-l scoți la pensie la 90 de ani vechime și după aceea îi tai pensia. Păi ce predictibilitate este asta? Curtea Europeană a Drepturilor Omului tot timpul vorbește de faptul că legile trebuie să fie predicitibile. S-a încercat ceva similar în Ungaria și CEDO a spus că nu poți să afectezi statutul judecătorului pe care el l-a avut în vedere când s-a făcut judecător. Și-a făcut o proiecție de viață și are dreptul să i se respecte. Dar noi nu respectăm nici ce zice CEDO, nici ce zice Comisia de la Veneția, nici ce zice Curtea Europeană de Justiție, dar ne declarăm stat de drept”, a spus Zegrean.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Constituţia României, articolul I
    În România există oameni speciali.
    • Like 0
  • andrei andrei check icon
    e comic cum toti cei nascuti si crescuti in comunism in asa zisul paradis socialist iubesc inegalitatea atat de mult
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult