Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cea mai neagră zi în România: În ultimele 24 de ore au murit de covid 442 de persoane, de 7 ori mai multe decât în urma catastrofei de la Colectiv. Imagini tulburătoare din secția ATI de la „Marius Nasta”

covid - pat (Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia)

Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

Imagini tulburătoare în spitalele românești. Un fotoreporter AFP a surprins, în urmă cu cinci zile, câteva cadre în unitatea de terapie intensivă a „Institutului de Pneumofiziologie Prof. Dr. Marius Nasta” din București. În imaginea de mai sus, un pacient cu Covid-19, care are nevoie de mască cu oxigen, este ajutat de o asistentă să bea apă dintr-un pahar.

În altă imagine, personalul medical îi oferă asistență unui pacient în vârstă, internat la ATI în același spital.

Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

În fața mai multor spitale din București și din alte orașe din România ambulanțele așteaptă și câteva ore, cu pacienți, să se elibereze un pat sau un scaun pentru a merge să aducă alți bolnavi de covid. Adesea, paturile se eliberează după decesul pacienților. Un șofer de ambulanță, intervievat zilele trecute de un reporter Digi24, a mărturisit că tot mai des se întâmplă ca ambulanțele să fie redirecționate către alt spital, pentru a găsi un pat liber.

Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

În imaginea de mai sus, un cadru medical, îmbrăcat cu echipament de protecție, îi măsoară unui pacient concentrația de oxigen din sânge, în timp ce alți pacienți cu Covid-19 așteaptă să se elibereze un pat la Institutul „Marius Nasta”, din Capitală.

Peste 1.600 de oameni, în așteptarea unui pat la ATI

În urmă cu câteva zile, ministrul interimar demis de interne Lucian Bode declara că aproximativ 1.600 de români așteaptau un loc în terapie intensivă. Pentru prima dată de la începutul crizei de sănătate, autoritățile din România iau în calcul să transfere pacienți în străinătate.

În ultimele 24 de ore au fost 16.743 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare număr de la începutul pandemiei. De asemenea, autoritățile au raportat 442 de decese. De 7 ori mai multe decât în urma catastrofei de la Colectiv. Din totalul de 442 pacienți decedați, 397 erau nevaccinați - adică 90 la sută - și 45 vaccinați. Cei 45 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 49 și 91 de ani. 44 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar unul nu a avut comorbidități declarate.

La terapie intensivă sunt internate 1.667 de persoane cu Covid.

Până astăzi, 12 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.382.531 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 4.205 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În intervalul 11.10.2021 (10:00) – 12.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 442 de decese (226 bărbați și 216 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 442 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 4 la categoria de vârstă 30-39 ani, 20 la categoria de vârstă 40-49 ani, 34 la categoria de vârstă 50-59 ani, 112 la categoria de vârstă 60-69 ani, 139 la categoria de vârstă 70-79 ani și 131 la categoria de vârstă peste 80 ani.

410 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 10 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 22 de pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 442 pacienți decedați, 397 erau nevaccinați - adică 90 la sută - și 45 vaccinați. Cei 45 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 49 și 91 de ani. 44 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar unul nu a avut comorbidități declarate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • INCA UN NUME PREDESTINAT COVIDULUI "MARIUS" si-l puteti gasi simplu daca nu l-ati acoperi cu giulgiul SECURITATII romanesti....si va spune un imunizat aflat in legalitate.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro