„În țara mea de origine, Franța, ne luptăm să avem creștere a produsului intern brut de 2%. În România, a fost 7% anul trecut, se așteaptă ca anul acesta să fie 4%, vom vedea exact cât va fi până la finalul lui 2018. În 2019 este de asemenea de așteptată o încetinire, dar în continuare se fac proiecții de creștere de peste 3%, iar asta înseamnă bugete calculate pentru creștere economică, bugete pentru dezvoltare, bugete pentru investiții”, spune CEO-ul BRD Société Générale. Decizia BNR de plafonare a nivelului de îndatorare pentru persoanele fizice va avea afecta foarte puțin băncile, este de părere François Bloch. În prima parte a interviului acordat Republica, publicată aici, Bloch vorbește despre necesitatea investițiilor guvernamentale și despre un domeniu în care România ar putea excela- robotica. În a doua parte, François Bloch dezvăluie cum vede relația client-bancă în viitor și care este impactul tehnologiei asupra acestei industrii.
Se vorbește tot mai mult despre inovație în serviciile financiar-bancare. Este industria Fintech o amenințare?
Vedem, într-adevăr, diferite companii Fintech apărând în România, prezentând idei și proiecte inovative și se discută mult despre Fintech și bănci. Dezbaterea nu mai este acum legată de temerea că Fintech-urile concurează industria bancară. Cred că am trecut de stadiul acesta. Discuția este despre cum poate zona Fintech să dezvolte soluții inovatoare cu scopul de a oferi servicii mai bune clienților. În esență, companiile Fintech devin furnizori de soluții pentru bănci. Este valabil și pentru România, este valabil și pentru celelalte țări. Noi, BRD, am făcut parteneriate cu astfel de companii, în urmă cu câteva săptămâni am inaugurat BRD Digital HUB, care este un centru de dezvoltare pentru furnizarea de soluții digitale clienților. Un asemenea centru aduce dezvoltatori din interior și din afară pe o platformă. Aceștia, împreună cu clienții, dezvoltă serviciile bancare de mâine. Am și anunțat săptămâna trecută un nou serviciu pentru clienți, total nou, pentru prima dată în România.
Cum arată viitorul relației client-bancă?
Cea mai mare schimbare în relația dintre bănci și clienți va fi legată de canalele de comunicare. În termeni de funcționare, relație clasică, principiile vor rămâne aceleași, trei la număr. Oferim credite, oferim servicii de tranzacții financiare- îi ajutăm pe actorii economici să încaseze bani pentru serviciile și produsele pe care le vând- iar ultima linie este cea de economisire și creștere a activelor-urilor financiare pe care le dețin clienții- pentru a-și face planuri de pensionare, sau educație pentru copii. Cred că aceste funcții vor rămâne. Cea mai mare diferență va veni din canalul utilizat, mai ales pe partea de tranzacții. Observăm această tendință astăzi, această componentă tranzacțională nu se mai întâmplă neapărat în unitățile băncilor, așa cum se întâmpla acum câțiva ani, ci are loc tot mai mult pe terminalele mobile, prin internet, sau prin intermediul call center-elor. Așa că oamenii nu mai trebuie să meargă la bănci pentru a face operațiunile zilnice. Iar aceasta este o schimbare importantă. Totuși, atunci când au un proiect, și mă întorc la ce spuneam mai devreme despre misiunea noastră, ca bancă, să îndeplinim visurile clienților noștri, ei vin la noi, în sucursale, și discută aplicat cu un angajat al băncii. Așa vedem noi lucrurile acum. Este un model, nu e deocamdată 100% digital, nu mai este nici vechea relație tradițională, este o combinație între cele două. Iar aceste combinații între universul fizic și cel digital, noi le numim astăzi lumea Phygital.
BNR a anunțat plafonarea ratei de îndatorare a clienților persoane fizice de la anul. Care va fi impactul?
Da, Banca Națională a României a anunțat- de fapt încă din primăvară- că studia posibilitatea implementării unei astfel de măsuri. Înainte, nu erau astfel de anunțuri oficiale. E important că există o astfel de măsură, de limitare a creditării, iar al doilea lucru important este că a fost comunicat către toată lumea, din timp. Deci Banca Centrală a anunțat că va lua această măsură cu câteva luni înainte. A fost, de asemenea, un schimb de păreri, o consultare, între BNR și Asociația Băncilor, pentru a stabili această limitare la un nivel potrivit. Bineînțeles că decizia a aparținut BNR, dar după consultări, pentru că fiecare bancă a contribuit cu opinii. Apoi Banca Centrală a decis rata de îndatorare astfel încât băncile să poată să dea împrumuturi și să crediteze economia în continuare, dar, pe de altă parte, să evite excesul de îndatorare, pentru că acest lucru ar putea crea probleme în piață, nu numai pentru bănci, dar și pentru economie. În concluzie, a fost ales un nivel al îndatorării care- evident că nu pot vorbi în numele altor bănci- dar un nivel care asupra noastră va avea un efect limitat. Și pentru că noi ne-am concentrat mult asupra componentei de tranzacții bancare, având în vedere faptul că ne-am poziționat astfel încât să nu preluăm riscuri excesive, luând în considerare baza noastră de clienți, impactul limitei impuse la creditare este foarte limitat.
Creșterea economică pare să încetinească. Cum v-ați bugetat anul 2019?
Într-adevăr, este așteptată o încetinire a ritmului de creștere economică, dar vorbim încă de procente la care alții doar visează. În țara mea de origine, Franța, ne luptăm să avem creștere a produsului intern brut de 2%. În România, a fost 7% anul trecut, se așteaptă ca anul acesta să fie 4%, vom vedea exact cât va fi până la finalul lui 2018. În 2019 este de asemenea de așteptată o încetinire, dar în continuare se fac proiecții de creștere de peste 3%, iar asta înseamnă bugete calculate pentru creștere economică, bugete pentru dezvoltare, bugete pentru investiții. În ceea ce ne privește, am prevăzut în aceste bugete pentru planurile de transformare despre care vă vorbeam. Vrem să continuăm să dezvoltăm produse și servicii pentru clienții noștri. Este foarte important să acordăm o atenție tot mai mare nevoilor pe care le au clienții noștri, în general.
Băncile au fost sub presiune în ultimii ani și acuzate că nu acordă suficientă atenție clienților, concentrându-se mai mult pe interior, decât pe relațiile cu aceștia. Trebuie să schimbăm această percepție. Trebuie să venim mai mult în întâmpinarea lor, trebuie să explicăm mai bine ceea ce facem, chiar dacă e pozitiv sau pare negativ. În oricare dintre variante, trebuie să explicăm mai bine, astfel încât clienții noștri să înțeleagă cum operăm. O altă discuție este cea legată de educația financiare în România, iar noi, ca bancă, trebuie să ne îndeplinim rolul. Este benefic pentru țară, este benefic pentru clienți, dar este benefic și pentru noi.
Cum vă implicați în educația financiară?
Avem mai multe inițiative în acest sens. Avem specialiști de-ai noștri care merg și vorbesc în școli pentru că noi credem că tinerii, chiar de la vârste mici, trebuie să aibă noțiuni de bază. Ce înseamnă un buget, cum se economisesc banii, cum se cheltuiesc, ce înseamnă un împrumut, care sunt relațiile între toți acești termeni. Concepte foarte simple. Cred că este foarte important să împărtășim ceea ce înțelegem noi despre cum funcționează aceste mecanisme, pentru că este și rolul băncilor, nu numai acela de a face operațiuni bancare, ci și cel de a fi un membru al comunității. Teoriile cu privire la etica activității bancare se învârt în jurul acestui principiu simplu: nu e vorba numai despre proiectele pe care alegem noi să le finanțăm, e despre satisfacerea nevoilor clienților, dar și despre cum să-i ajutăm să înțeleagă mai bine cum funcționează o bancă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Imi aduc aminte de un banc de pe vremuri, in care Albania anunta cresterea cu 100% in aviatie: cumparasera inca un avion, ajunsesera la doua.