Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Cât timp voi erați ocupați cu drama de la Sectorul 1, eu m-am uitat peste voturile nule de la alegerile europene. Partidul Voturilor Nule a trecut pragul și a intrat în Parlamentul European. Dar cine și mai ales unde sunt cei care susțin acest partid?
Procentul de voturi nule la alegerile europene are un istoric interesant: 4,59% în 2007, 3,86% în 2009, 5,83% în 2014, 3,01% în 2019 și, conform rezultatelor provizorii, 5,23% în 2024. Cifrele din 2014 și de anul acesta ies în evidență, un procent de voturi invalide de 5% fiind, în general, considerat în afara normalului. Nu mi-am propus să explic acest procent, ci doar să sugerez de unde am putea să începem investigația.
Prima întrebare pe care mi-o pun din punct de vedere statistic este cum sunt distribuite aceste voturi nule în secțiile de vot? Sunt ele distribuite relativ uniform (așa cum ne-am aștepta dacă ele sunt aleatorii) sau se concentrează în anumite secții de vot? Figura de mai jos ne arată distribuția secțiilor de vot în funcție de procentul de voturi nule pentru alegerile europene din 2014, 2019 și 2024 (repet, pentru 2024 vorbim de date preliminare).
Curbele pentru 2014 și 2024 sunt asemănătoare, cum este de așteptat dat fiind că la ambele alegeri procentul de voturi nule a fost peste 5%. Observăm însă că pentru anul 2024, curba este un pic deplasată la dreapta. Are, de asemenea, o mică codiță ridicată în dreapta graficului, lucru care ne indică faptul că în 2024 există un număr mai mare de secții de vot cu procentul voturilor nule foarte mare (peste 25%).
Un tabel ne ajută să deslușim ce e cu codița. Au fost analizate doar secțiile de vot din țară și, pentru 2024, doar cele cu procese verbale disponibile pe site-ul AEP.
O primă observație este că în 2024 avem un procent dublu de outliers față de 2014, secții de vot cu valori extreme ale procentului de voturi nule. Dacă cifrele pentru secțiile de vot cu procentul de voturi nule mai mare de 10% sunt relativ asemănătoare pentru 2014 și 2024, la categoria voturi nule mai mult de 15%, proporția nu se păstrează. Comparația cu 2019 este mai puțin ilustrativă, deoarece în 2019 procentul total de voturi nule a fost mai scăzut, deci este de așteptat ca numărul de secții de vot cu valori extreme ale procentului de voturi nule să fie mai scăzut.
Putem replica această analiză la nivelul localităților (UAT). Figura de mai jos ilustrează distribuția localităților în funcție de procentul de voturi nule la nivelul localității
De data aceasta, curbele pentru 2014 și 2024 nu mai sunt așa de asemănătoare, ceea ce ne indică faptul că distribuția voturilor nule la nivel de localitate nu mai respectă modelul din 2014. Observăm că pentru 2024 curba are o coadă lungă în partea dreaptă, cu număr semnificativ de localități în care procentul de voturi nule a depășit 15%. Încă o dată, un tabel ne arată dimensiunile discrepanței:
Procente asemănătoare de secții de vot cu mai mult de 10% voturi nule în 2014 și 2024 se traduc în procente profund diferite de localități cu mai mult de 10% voturi nule în cei doi ani. Acest fapt ne indică faptul că respectivele voturi nule sunt “concentrate” în anumite localități.
Agregând datele la nivel de județ, le putem ilustra cu ajutorul câtorva hărți.
La ce ne uităm? Putem să “citim” cele patru hărți atât pe orizontală, cât și pe verticală.
Distribuția secțiilor de vot cu procentul de voturi nule mai mare de 10% este mai uniformă din punct de vedere geografic în 2024 decât în 2014. În 2014 fenomenul pare să fie frecvent mai ales în Moldova și, într-o măsură mai mică, în Muntenia. În 2024, cu o distribuție generală mai uniformă, observăm totuși aglomerări în unele județe din Transilvania și Oltenia.
Agregarea datelor la nivel de localități ne permite să mărim “contrastul” în ceea ce privește concentrarea geografică a secțiilor de vot cu mai mult de 10% voturi nule. Județele din Moldova, “campioane” în 2014 sunt acum pe la mijlocul clasamentului. Avem acum în fruntea clasamentului Sibiu și Brașov cu 32,81%, respectiv 31,03% localități cu procentul de voturi nule mai mare de 10%. Fruntașul din 2014, Vaslui, avea doar 29,07%.
Nu mă aventurez să ofer o explicație pentru acest fenomen. Voi spune însă că nu pare mâna hazardului. Înainte de a încheia, vă mai prezint două ilustrații: creșterea numărului de voturi nule per județ între 2014 (“recordul” anterior) și 2024, în procente și cifre absolute.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.