Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ceva e putred în Capitală: cum se explică poluarea înregistrată în vacanța de iarnă în București, la fel ca în zilele când stăteam cu orele în trafic?

Poluare - smog

Foto Guliver/Getty Images

În București am avut poluare mare în vacanța de iarnă, după cum o arată datele publicate de aerlive.ro, platformă care prezintă situația calității aerului din Capitală. Cam nelalocul ei de mare, pentru că traficul auto probabil a fost la 10% față de zilele cu super-ambuteiaje dinaintea sărbătorilor.

Să mergem la poza cu situația de la Iuliu Maniu, că mie aici îmi place. Se vede cum poluarea cu particule mai mici de 2.5 microni (PM 2.5) a ajuns în vacanța de iarnă la nivelul mediu dinaintea sărbătorilor. 

Ziceți voi, dacă nu am ști în ce dată pică vacanța de iarnă și golirea Bucureștiului de mașini, am putea să ne dăm seama după grafic? Că eu nu-mi dau seama. Strict după nivelul poluării, Crăciunul putea să pice în intervalul 21-27 noiembrie, iar revelionul cam oricând.

Să mergem la imaginea care indică situația poluării la Piața Sudului, unde sunt disponibile și date mai vechi. Potrivit aerlive.ro, Piața Sudului este zona din București care înregistrează în mod constant cele mai îngrijorătoare valori ale Indicelui Calității Aerului.

Ce observăm? Nivelul particulelor mai mici de 2.5 microni din aer era mult mai scăzut, adică sănătos, în august și în septembrie. Și acum vine întrebarea esențială: care este principala diferență între lunile august-septembrie și lunile care au urmat? Eu zic că diferența e că de la jumătatea lui octombrie am pornit încălzirea. La apartamente, nu la mașini.

Acum eu nu susțin că mașinile nu poluează. Ar fi absurd. Dar când vezi că acum poluarea e la fel ca în unele zile din alea teribile de la mijlocul lui decembrie, când stăteam cu orele în trafic, e clar că ceva e putred cu presupunerea că traficul auto e principalul vinovat pentru poluare și că de el trebuie să ne ocupăm cu taxe și alte îngrădiri. 

Priviți poza de la Universitate: poluarea PM 2.5 a ajuns pe 3 ianuarie la același nivel cu cel înregistrat în 21 și 22 decembrie! Iar la ora asta nivelul este 63, adică sare din grafic! Repet, cu trafic auto la poate 10% față de cel din 21-22 decembrie.

Nu e clar atunci că trebuie să fim mai atenți înainte de a emite idei despre poluare pe Facebook, la televizor sau în altă parte?


Luni, pe 6 ianuarie, măsurătorile arătau, însă, că în București e aer super-curat! Știu, n-o să vă vină să credeți, că tocmai s-a întors lumea la muncă și era prima zi cu trafic auto normal, luni seara se mergea bară la bară la coborârea de pe podul Basarab pe Vasile Milea dar...așa aer curat n-am pomenit nici de Crăciun. Verificați, dacă nu mă credeți. Dacă nu aveți timp, am verificat eu, de exemplu la Universitate toată ziua de 6 ianuarie nivelul PM 10 a fost între 5 și 10, așa că am pus un punctuleț pe grafic.

Nu-i așa că e drăguț să faci măsurători? Da, e drăguț să faci măsurători și apoi să pui taxe, nu invers. Se aude, doamna primar?


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se pare că respectivele măsurători alarmante au fost comandate de firea drept justificare pentru inutila și abuziva taxă oxigen. Cum de-i scăpă zile mult mai aglomerate? Asta denotă prostia firei și a slugoilor ei și desconsiderarea și subaprecierea bucureștenilor de către imbecila incompetentă firea.
    • Like 0
    • @ Zugravu Mircea
      GabiC check icon
      nu e vorba de prostie ci de inventarea unei noi scheme prin care sa scoata bani de la prosti si votanti (totuna in cazul Bucurestiului).
      Daca era vorba de un proiect- as fi fost cu trup si suflet alaturi- insa e doar o prosteala- "noi ne facem ca "implementam" un proiect de mediu - da bine si in presa, si in UE - proiectul va aduce zero beneficii mediului insa oarece beneficii noua- mai multi bani de cheltuit pe firmele infiintate pentru tocat bani"
      Simplu;
      • Like 0
  • Este foarte bine că există și entități independente pentru monitorizarea calității aerului. Este foarte rău că nu există o procedură unică, aplicabilă oricărei entități de monitorizare a calității aerului, a cărei aplicare să ofere date pertinente și reale despre parametrii monitorizați ( perioada de timp necesară pentru analiza parametrilor, condițiile de amplasare, locurile de amplasare, număr minim de stații de monitorizare pentru o anumită suprafață acoperită, etc. ). Să-ți bazezi pledoaria despre situația poluării aerului pe un anumit număr de parametrii și anumite stații de monitorizare, alegând fie valorile maxime, fie cele minime nu prea ajută la nimic utilizabil și util.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Vedeti legea nr. 104 din 15 iunie 2011. De interes in mod special art. 21 si 22.
      • Like 0
  • Ca poluarea sa fie bine studiata e nevoie ca aparatele alea sa masoare bine si sa fie verificate si controlate si reglate.
    Astea nu sunt respectate in bucuresti.
    Interesant de vazut o interpretare a graficelor in tarile nordice, in orasele unde s-au interzis masinile pe diesel si unde s-a redus treptat accesul masinilor si incurajat cele electrice. Inca nu am gasit una, din ce tin minte de la interzicerea fumatului in locurile publice, graficele au iesit mai bune dupa 2 luni in Anglia.
    Altfel, sunt cateva variabile poluante de care e interesant sa discutam: iarna multe case in jurul bucurestiul ard lemne+ carbuni + cauciucuri etc, mai sunt si gropile de gunoi (dinspre Chiajna sau Berceni), sa nu uitam santierele de constructii ce emit praf si produse chimice fara plase si jet de apa cum sunt in occident si astea stagneaza, faptul ca pe strazi praful si mizeria si rahatii de caine si gunoaiele raman in descompunere cu lunile (okok, iarna mai incet) , ca anumite schimbari de temperaturi impun curentii de aer sa coboare si aduc inapoi si noxele emise din cursul zilei (vezi temperaturile in jur de 4 grade, sau ploile usoare ) etc
    • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      GabiC check icon
      "iarna multe case in jurul bucurestiul ard lemne+ carbuni + cauciucuri etc," Claudia- cred ca n-ai mai fost prin zona limirofa a Bucurestiului dinainte de 1980....
      • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult