Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

China surprinde, dar economia mondială e văzută în încetinire. România nu evită trendul general

China - economie

Foto: Getty Images

Evenimentele majore ale anului determină ajustări mari ale așteptărilor. FMI a revizuit în jos estimările pentru anul în curs, la 3,6% anul acesta și în 2023, de la 4,4% și respectiv 3,8% anterior. La rândul său, Banca Mondială ajustase previziunile pentru creșterea economiei globale, fiind chiar mai rezervată: 3,2%, față de 4,1% anterior, încetinind de la 5,7% în 2021.

Europa și Asia Centrală sunt regiunile cele mai afectate de revizuirea datelor.

Riscurile la adresa economiei au crescut, iar motivele sunt numeroase. Trendul de creștere a prețurilor se vedea în vaste regiuni ale materiilor prime deja de anul trecut.

Astfel, „mașina” economiei globale urca deja în ultimele trimestre o pantă dificilă, luptând cu perspectiva unor dobânzi mai ridicate și diminuarea impulsului anterior, pe când încerca să recupleze cilindrii opriți în pandemie.

Cu efectele războiului din Ucraina pe lanțurile de aprovizionare, pe energie, pe fluxurile financiare și pe încrederea consumatorilor și companiilor, e ca și cum aceeași mașină ar urca panta cu un bagaj mult mai greu.

Viteza înaintării, astfel, scade, iar în unele țări, riscul a crescut chiar ca mașina să „dea înapoi”, spre recesiune.

Țările cu venituri mici, potrivit președintelui Băncii Mondiale, sunt în proporție de 60% într-o formă de incapacitate de plată sau foarte aproape de aceasta.

Totuși, situația pare diferită în a doua mare economie a lumii, China. Datele referitoare la PIB venite din China au arătat o creștere peste așteptări în trimestrul I, 4,8% anualizat față de 4,4%. Producția industrială a crescut cu 5%, peste așteptări cu 0,5 puncte.

Dacă în oglinda retrovizoare surprizele sunt plăcute, în față drumul pare mai puțin lin.

Închiderea activității în mai multe orașe mari este de așteptat să aibă un impact asupra producției. Efectul va depinde de durata restricțiilor.

În martie, șomajul a ajuns la 5,8%, cu 0,3 puncte peste februarie. Reluarea activității, având în vedere și reziliența obținută prin adaptare, s-ar produce rapid.

Pentru moment, totuși, riscurile sunt orientate descendent.

În plus, autoritățile par a pregăti terenul pentru o reducere semnificativă a cererii. China a solicitat industriei oțelului o încetinire a producției, deși prețurile sunt aproximativ de 3 ori media istoric.

E o măsură ce ar putea accentua presiunile inflaționiste în special în afara Chinei, acolo unde cererea la import ridicată întâlnește oferta limitată de consecințele războiului din Ucraina.

Asociația Fierului și Oțelului din China a spus că industria ar trebui să mențină echilibrul cerere/ofertă, în condițiile unei cereri limitate, și că ținând seama de constrângerile de resurse și de mediu, nu e înțelept să exporte produse low-end la scară largă.

Lanțurile logistice încă pun probleme, în diferite segmente industriale sau de bunuri de larg consum.

În industria auto, Renault a oprit producția unor modele electrice din seria Megane, iar Toyota a anunțat că va produce cu 100 000 de unități mai puțin.

Cu o economie care a încetinit în ritm trimestrial în fiecare din ultimele 4 raportări, România ar putea înregistra o creștere economică semnificativ redusă anul acesta.

Estimările FMI sunt de 2,2%, înaintea unei reveniri spre 3,4% în 2023. Unele semne pentru o eventuală recesiune tehnică pornind de la decelerarea anterioară continuată în trimestrul I se văd, dar sunt și șanse de evitare la limită a acesteia. Pentru trimestrul al doilea, partida e în desfășurare.

Având în vedere presiunile inflaționiste, un nivel mai ridicat de incertitudine și „vântul care bate din față” pentru economii importante în comerțul României, cum ar fi Germania, Italia și alte țări din UE, riscul de a vedea câteva trimestre dificile a crescut considerabil.

Industria auto, deja supusă unui cost al transformărilor fundamentale, resimte în plus disponibilitatea limitată a unor componente în urma situației din regiune.

Cu toate acestea, intrările de capital din fonduri europene și o anume reziliență dobândită în ultimii doi ani pot restrânge costurile economice ale contextului actual.

Un avans al PIB de 2,1% este scenariul de bază într-o analiză realizată de casa de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Dinamica economiei globale, a prețurilor materiilor prime și a conflictului din Ucraina vor fi definitorii, însă, pentru felul cum va arăta, în realitate, anul economic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult