Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Chuck. Sau cum a trăit, a cântat și a plecat dintre noi tatăl rock and roll-ului

Little Richard a spus odată: bluesul a avut un copil din flori și el a fost numit rock and roll.

Substratul adevărat al afirmației este că genul care a cucerit lumea a combinat stiluri din muzica neagră (blues - în varianta dansantă de jumping blues și boogie-woogie, jazz, rhythm and blues) și muzica albă (cea numită country).

După al doilea război mondial, radioul a pătruns în toate casele americane, dar majoritatea stațiilor transmiteau un singur fel de muzică. Națiunea trecea prin mari prefaceri legate de dezvoltarea fără precedent a economiei și un număr mare de americani de culoare au migrat din zonele rurale din sud spre marile centre industriale din nord: New York City, Detroit, Cleveland, Chicago, Buffalo. 

Un număr de disc jockeys, ghicind că publicul s-a schimbat, au început să amestece în programele lor muzică neagră, gospeluri, noua muzică de rhythm and blues și muzica country și au numit talmeș balmeșul transmis muzică rasială. Astfel, tineretul american alb a fost expus unei muzici pe care o auzea pentru prima dată și care a fost scoasă din limitele cartierelor negre.

Unul dintre acești disc jockeys deveniți pionieri a fost Alan Freed, de la postul WJW din Cleveland Ohio, care a intrat în istorie numind cântecele dansante, cu ritm rapid și cu intensitate vocală mare rock and roll. Termenul, care fusese folosit pentru prima dată în marină, pentru a descrie dansul zbuciumat al vaselor pe ocean, trecuse apoi în limbajul codificat al versurilor din cântecele negre, făcând aluzie la actul sexual.

Primii artiști proeminenți ai genului au fost albii Bill Haley, Hank Williams Sr, Buddy Holly, Jerry Lee Lewis și - mai târziu Elvis Presley și artiștii de culoare Chuck Berry, Little Richard, Bo Didley, Lloyd Price, Fats Domino și mai târziu Ray Charles.

Mai mult decât toți ceilalți, Chuck Berry (Charles Edward Anderson Berry, născut în Missouri în 1926) a inventat și combinat cele mai importante elemente de tehnică instrumentală, voce, mișcare scenică, texte și compoziție, care au devenit definitorii pentru gen și care au influențat primele generații de soliști și orchestre de rock and roll din Statele Unite și din Europa.

Unii din ei, cum au fost Keith Richards, au venit și au ucenicit pe lângă originalul artist american, i-au învățat și reprodus cântecele și au făcut din rock and roll o muzică internațională de viață lungă.

Iar John Lennon a spus dacă ai vrea să dai un alt nume rock and roll-ului, atunci ai face bine să-l numești Chuck Berry.

Prima piesă compusă și înregistrată de Berry a fost Maybellene, în anul 1955, după care el a produs un număr mare de cântece de succes ca Roll over Beethoven, School Day, Rock and roll music, Sweet little sixteen, Johnny B. Goode, Carol, Memphis Tennessee, Brown eyed handsome, Back in the USA, My ding-a-ling.

Discul single cu prima înregistrare din 1955 a lui Chuck Berry, cântecul Maybellene, compus de el.

Ca orice altă muzică, a spus Chuck Berry, muzica mea de rock îi apropie pe oameni...este o formă de comnicare.

Noile poziții introduse de Chuck Berry pe scenă...

...și faimosul mers de gâscă

Berry nu a fost inventatorul genului rock and roll, care s-a cristalizat treptat între anii ultimi din deceniul al cincilea și prima parte a deceniului cinci din secolul trecut, prin contribuția mai multor muzicieni, mulți, dar nu toți, citați mai sus. Dar Chuck Berry a pus la punct cea mai completă reprezentație de rock and roll, care a avut o influență persistentă, motiv pentru care lui Berry i s-a dat numele de father of the rock and roll. Rod Stewart a mers un pas mai departe, numindu-l Founding Father of the R&R.

Mai întâi, Berry și-a cântat propriile compoziții, el fiind și autorul muzicii și al textului. Pentru cântecele lui, Berry a adus imagini originale din viață: automobile, prieteni, școală, întâlniri cu fete, mici povestioare, tineri, cu care a înlocuit evocarea unor ființe anonime din șlagărele vremii și care au entuziasmat tineretul ascultător. A pus și umor în versurile lui: ...răstoarnă-l pe Beethoven și dă-i și lui Ceaikovschi de veste. O foarte delicată poveste, care se termină cu o surpriză, este cea din Memphis Tennessee, în care cel care roagă operatoarea de telefon să-l pună în legătură cu Marie, despre care te face să crezi că este o iubită, se dovedește la sfârșit a fi un tată disperat că nu-și regăsește fetița, de care este despărțit printr-un divorț.

The Beatles, care au preluat Roll over Beethoven și Rock and Roll music, de la Chuck Berry, i-au urmat exemplul de autor total și și-au compus majoritatea cântecelor.

Până la explozia muzicii rock, chitara era un instrument folosit în secția ritmică a unei orchestre (pian, tobe, bas, ghitară) și era estompată de celelalte instumente, iar dacă un solist cânta folosind în același timp chitara, ea era folosită pentru a ține isonul, fără o participare mare la melodie.

Berry a luat chitara electrică, de curând apărută și i-a dat un rol nou. Chitara lui este agresivă, obraznică, sare în față, preia melodia, sau o subliniază cu atacuri puternice, neliniștite. Ea fură o parte din spectacolul solistului și creează, în același timp, ritm, uneori mai proeminent decât cel dat de percuție.

Berry a pus pe chitară ritmurile susținute de două note, repetate rapid, parte pe care o făcea pianul la boogie-woogie.

El a mai inventat o serie de procedee tehnice executate pe chitară, dintre care cel mai cunoscut rămâne emiterea de două sunete în același timp, apăsând simultan cu degetele mâinii stângi două coarde.

Diferit de soliștii vremii, Chuck Berry a inventat și mișcările și gesturile făcute pe scenă, în timpul performanței, pe care le-au copiat ulterior toți marii rockeri. Mai mult ca alții, Elvid Presley a luat de la Berry gesturi care i-au atras interdicții pentru mișcări prea explicit obscene. Dintre toate lucrurile făcute de Berry, cel mai cunoscut a rămas "mersul de gâscă într-un picior".

Senzația dominantă pe care o încerci urmărind performanțele din spectacol ale lui Chuck Berry este ușurința cu care cântă, se mișcă și execută senzaționale părți instrumentale în acelși timp. De aceea, mergând din oraș în oraș, Berry călătorea numai cu ghitara lui, la concert fiind acompaniat de orchestre locale, angajate pentru ocazie. Chuck era el însuși omul spectacol.

Nu toate lucrurile pe care le-a făcut Chuck Berry în concerte au fost de primă calitate; uneori umorul lui a alunecat spre vulgar și solistul a exagerat în comicării. De aceea, când au apărut cântăreții cu mai mult farmec, Berry a intrat într-un con de umbră. Dar pentru profesioniști, el a rămas pionierul inventator căruia rock and roll-ul îi datorează foarte mult. Fără Berry, muzica de rock and roll ar fi foat altfel.

În ziua de 18 martie, Chuck Berry ajuns la vârsta de 90 de ani, s-a stins din viață. Nu mai avea de multă vreme puterea de a cânta și de a da spectacole. Îi rămăseseră însă amintirile și el era încă foarte viu în amintirea atâtora care iubesc muzica nebună a anilor în care s-a născut rock-ul.

Îți recomandăm

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult