Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cinci copii din Iași s-au asfixiat la școală în timp ce jucau „Balena Albastră”. „Esti sigur? Nu există nicio cale de întoarcere"

Cinci elevi de clasa a șasea din Iaşi s-au asfixiat la şcoală, din câte se pare, în timp ce jucau „Balena Albastră”, un joc sinistru, potrivit Digi24.

Echipajele de ambulanță i-au găsit pe copii cu probleme respiratorii, iar doi dintre ei erau în stare gravă. În prezent copiii sunt internați la spitalul de pediatrie din Iași. Se pare că elevii puneau în aplicare o „provocare” violentă primită pe internet, în cadrul jocului „Balena Albastră”, un joc în urma căruia anul trecut în Rusia s-au sinucis 130 de adolescenţi.

Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunțat că va demara o campanie de informare în rândul copiilor, tinerilor și părinților, astfel încât jocurile periculoase să nu facă victime şi în România. Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al IGPR, a declarat însă că deocamdată nu s-a stabilit o legătură între jocul „Balena Albastră” și cei cinci copii asfixiați din Iași, conform Digi24.

„Blue Whale” este un joc online morbid inventat acum aproape patru ani de un tânăr de 21 de ani din Rusia, Filip Budeikin, și care este foarte popular printre adolescenții ruși. Jocul durează 50 de zile, timp în care participanții trebuie să îndeplinească 50 de „provocări”, iar la finalul cărora participantul trebuie să se sinucidă.

Un reporter Adevărul a pătruns, sub acoperire, în reţeaua clădită pe site-ul rusesc VKontakte, un fel de Facebook rusesc, și a descoperit că în joc au intrat și adolescenţi din România. În spatele unui cont fals, reporterul Adevărul scrie că a făcut cunoştinţă cu adolescenţii români sau străini care se declară ajunşi la capătul puterilor în viaţa de zi cu zi şi care spun, pur şi simplu, că vor să moară.

Paul P., un băiat de 18 ani dintr-o localitate din nordul ţării, i-a spus reporterului Adevărul că vrea să intre în joc pentru că nu mai are nimic de pierdut. „Mama este în Italia de 15 ani, tatăl este un beţivan, deci nu am nimic de pierdut“, a mărturisit tânărul care lucrează într-o benzinărie şi tot acolo locuieşte, în lipsa unei situaţii decente acasă. Vrea să intre în jocul „Balena Albastră“, dar n-a găsit „o călăuză”. Tânărul are pe profil o fotografie din care reiese că a îndeplinit prima sarcină şi şi-a notat pe mână „f57” - un alt nume simbolic al jocului -, sperând că va fi contactat de un ghid al morţii, scrie Adevărul.

„Esti sigur? Nu există nici o cale de întoarcere"

Jocul este conceput astfel încât fiecărui nou participant îi este alocată o „călăuză”, care îi prezintă sarcinile de îndeplinit pe parcursul a 50 de zile. Jucătorul trebuie să facă dovada îndeplinirii acestor sarcini - automutilări, mers pe marginea unor clădiri înalte - prin postarea de fotografii. La final participantul trebuie să se sinucidă, iar acest lucru i se precizează încă de la început. 

Un corespondent al Radio Europa Liberă care și-a creat un profil fals al unei fete în vârstă de 15 ani pe site-ul Vkontakte a dezvăluit conversația online pe care a avut-o cu „călăuza” sa: 

„Ești sigur? Nu există nici o cale de întoarcere", i-a răspuns călăuza, atunci când noul participant a spus că vrea să intre în joc.

„Da. Ce înseamnă asta - nicio cale de întoarcere?"

„Nu poți părăsi jocul după ce începe".

„Sunt gata".

Apoi, călăuza i-a explicat regulile.

„Vei efectua fiecare sarcină cu atenție, iar nimeni nu trebuie să știe despre asta. Când ai terminat o sarcină, trimite-mi o fotografie. Iar la sfârșitul jocului, vei muri. Ești gata?"

„Și dacă vreau să ies?"

„Avem toate informațiile. Ei vor veni după tine."

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Și eu care credeam că schimbarea de generații lasă psd-ul fără votanți!
    Mea culpa ...
    • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult