Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cine are cele mai mari șanse să ajungă ministru în România, un elev cu 10 sau unul cu 5 la Evaluarea Națională? Răspunsul unui profesor

Marcel Bartic

Foto: Facebook Marcel Bartic

Copiii de media 10 la Evaluarea Națională nu își vor dori, când vor deveni adulți, să ocupe postul de ministru al Educației, ci cel mai probabil aceștia vor dori să plece la studii în străinătate, fără să se mai întoarcă în țară, vede profesorul Marcel Bartic, invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

Din discuțiile pe care le-a avut cu tineri care au obținut note mari la Evaluarea Națională, profesorul Marcel Bartic spune că a aflat că acești copii sunt nemulțumiți de ceea ce le oferă sistemul de învățământ și de lipsa de predictibilitate din societatea românească, unde cei care reușesc sunt „șmecherii” și cei care „dau din coate” și unde nu există o recunoaștere firească a meritelor,

„În acest moment, nu aș vedea elevul de 10 (la Evaluarea Națională) ocupând portofoliul de la Ministerul Educației. (Unde îl vedeți pe elevul de 10, după ce termină liceul?) Cel mai probabil în străinătate. Cei mai mulți dintre ei își doresc să plece din țară, din nefericire”, a răspuns Marcel Bartic, întrebat cine are cele mai mari șanse să ajungă ministru în România, dintre un elev cu 10 sau unul cu 5, la Evaluarea Națională.

Despre procentajul de 80% indicat, recent, la emisiunea „În fața ta”, de directoarea Colegiului I.L Caragiale din Capitală, al absolvenților cărora le-a semnat anul acesta recomandări pentru a merge la studii în străinătate, profesorul mărturisește că este unul „înfricoșător”.

„Este înfricoșător procentul, vă mărtusisesc. Asta își doresc cei mai mulți dintre copiii de 10. Asta își doresc cei mai mulți dintre copiii de 7. Și cei de 5, ci cei de 4. Toți vor să plece. (Cine mai rămâne ministru în țara asta, dle Bartic?) În timp ce noi aici suntem foarte mândri cu procentele astea de promovare, cu olimpicii noștri - observați câtă mândrie națională este când apare câte un copil cu steagul și cu o medalie la gât. Cam cu aia rămânem, cei mai mulți dintre ei, pe care i-am dat deoparte, pentru că nu au avut sutimea respectivă, cei mai mulți vor pleca. Inclusiv vârfurile despre care vorbim nu își doresc altceva decât o universitate în altă parte, un job mai bun în țări mai dezvoltate economic. Asta e realitatea”, a declarat Marcel Bartic.

Moderator: În realitate, școlile bune din țara asta, liceele bune, unde se intră cu note mari, sunt fabrici pentru export?

Marcel Bartic: Sunt, în acest moment. Cei mai mulți dintre copii își doresc să plece în afară, pentru că simt că aici nu li se oferă nimic. Aici nu e vorba doar de școală, uitându-ne și la maniera în care ne construim noi, ca societate, la limita dintre democratie și regim autoritar. Copiii aștia nu se mai simt reprezentați de ce ceea ce se întâmplă aici în țară.

Moderator: Că pleacă nu e neapărat un lucru rău. Am avut generatii care au modernizat România, au studiat la Berlin și Paris și s-au întors în țară și au făcut lucruri mari aici. Din discutiile pe care le aveți cu elevii care vor să plece, înțelegeți că se vor și întoarce?

Marcel Bartic: Nu, nu vor să se mai întoarcă. Asta ar fi diferența față de cei de la 1848, care e foarte adevărat, au absolvit facultăți, au susținut teze de doctorat la Paris, Berlin, oamenii ăia și-au dorit să se întoarcă acasă, să schimbe niște lucruri. Copiii ăștia nu își doresc altceva decât să scape de aici, nu vor să se mai întoarcă. Ceea ce e cu adevărat tragic. Și ar trebui să ne gândim ce anume îi face pe copiii ăștia să își dorească atât de mult să plece de aici. Nu e vorba doar de școală, e vorba de cum suntem noi, ca societate, ce le oferim noi copiilor aceștia. Încrâncenarea asta pe care o văd în fiecare zi, indiferența, nesimțirea pe care le văd pe stradă, în viața lor de zi cu zi. Își doresc altceva, își doresc să trăiască într-o lume în care viitorul să fie unul predictibil, în care echitatea să fie o realitate prezentă în viața lor, își doresc o țară în care nu cel mai șmecher să reușească, ăla care dă din coate, ci să existe o recunoaștere firească a meritelor, asta își doresc, iar noi din păcate nu le putem oferi acest lucru în prezent.

„Ați observat că noi nu vorbim despre fericire în școală, despre starea de bine?”

Întrebat cum ar trebui să își evalueze un părinte copilul și în ce directie ar trebui să îl ajute, dacă școala nu o face, ca să reușească în viață, Marcel Bartic a amintit de „profilul” elevului către care se tinde în unele școli care funcționează în țări dezvoltate.

„Acolo nu scrie că cel care obține nota maximă este cel mai bun și are cele mai mari șanse de succes. Nu. Acolo este un profil pe care trebuie să îl atingă toți elevii de acolo și sunt câteva detalii. Fiecare elev trebuie să învețe să își asume riscuri, fiecare elev trebuie să învețe să fie conștient că trebuie să știe cât mai multe lucruri, fiecare elev trebuie să învețe să dea dovadă de empatie, de compasiune, trebuie să demonstreze munca în echipă. Astea sunt câteva criterii pe care părinții le pot folosi. Sunt convins că fiecare dintre părinți își dorește media maximă pentru copilul lui, dar nu e singurul criteriu. Eu m-aș uita un pic și înspre celelalte. Pentru că abia astea îi vor oferi baza, structura unei vieți în care să se simtă împlinit”, a spus invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

„Dacă vom rămâne în continuare ancorați în lupta pentru sutimea și media de 10, copilul ăla va rămane frustrat toată viața”

Școala ar trebui să îi învețe pe copii cum să ajungă niște adulți responsabili, fericiți, punctează el. „Ați observat că noi nu vorbim despre fericire în școală, despre starea de bine? Eu aș vrea ca sistemul nostru de învățământ să îl învețe pe copil, să îi transmită ideea că atunci când va fi adult are și el o șansă, o posibilitate, prin care să se simtă împlinit, să fie fericit. Dacă vom rămâne în continuare ancorați în lupta pentru sutimea și media de 10, copilul ăla va rămane frustrat toată viața, iar frustrarea aia se va simți și o vom simți și noi, peste 15 - 20 de ani. Aș vrea să îi transmitem copilului că și el poate avea o viață împlinită, că dacă nu a luat 10 și a luat 9.50 nu e sfârșitul lumii, e ok, e în regulă, poți fi un om împlinit, poți fi fericit și dacă nu ai luat nota maximă”, crede Marcel Bartic.

Emisiunea „În fata ta” de la Digi 24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tinerii de la 1848 s-au intors in tara si au contribuit la dezvotarea ei, erau fii de boieri, de oameni bogati. Cred ca asta e motivul intoarcerii lor. S-au intors la conacele boieresti, la sutele, poate miile de ha. de pamant arabil si paduri. S-au intors si pt.ca in localitatile lor erau CINEVA. Erau f. putini care erau ,,cineva". Acum toti suntem CINEVA. Toti stim sa citim, sa socotim, folosim internetul, conducem la,,trasurile" noastre multi cai putere nu doar doi (nu avem nevoie de vizitiu).
    • Like 0
  • Copii de 10 - da' 10 de'àla pe bune, nu màsluit cu plicuri si cadouri - pleacà afarà; asa cà tot àia de 5 ràmân sà ne conducà. Nu mai departe ca exemplu vàd în orasul meu de bastinà, un târg al Moldovei de Jos altà datà prosper si înfloritor, a încàput de ani buni pe mâna caracatitei formate din toti fostii colegi de liceu, abonati la corijente an de an si trecuti de milà de profesori. Când mai merg pe acolo si întreb de cei de 10, sunt toti plecati în lumea largà...
    • Like 0
  • Nume check icon
    Copiii de 10 nu trebuie sa se faca ministrii, dimpotriva. Ei trebuie sa devina oameni de stiinta sau profesori ca sa ne ajute pe noi muritorii de rand sa crestem si sa ne dezvoltam. Un ministru trebuie sa aiba anumite capacitati intelectuale fara indoiala, dar rolul lui este sa capaciteze resurse si sa asigure o excelenta operationala in acel minister.
    • Like 1
    • @ Nume
      Da si nu. Un ministru trebuie sa aiba temeinice cunostinte de specialitate, sau sa isi adune in jur consilieri cu temeinice cunostinte de specialitate, si sa fie un bun organizator. Decat ca indiferent cum o luati, nimeni nu poate avea ca obiectiv sa se faca ministru. Pentru ca asta depinde de factorul politic.
      • Like 0
    • @ Dana Gabriela Chmilevschi
      Nume check icon
      Cu siguranta ca trebuie sa aiba cunostiinte, dar calitatea principala unui ministru este sa fie un bun manager macar, daca nu lider, si sa aiba o echipa competenta care sa indeplineasca directiile agreeate. Noi tot credem ca trebuie sa fi premiant cu coronita, olimpic, premii international si zeci de doctorate si facultati si atunci cu siguranta este si un bun conducator. Nu cred. Este exact ca in sport. Stim multe cazuri de antrenori celebrii care nu au fost jucatori celebrii, si invers. Noi tot visam ca aceasta tara sa fie condusa de elite, genii, modele de viata, etc. Tara trebuie condusa de oameni normali cu bune si cu rele, dar care sa fie omul potrivit la locul potrivit si sa doreasca sa schimbe ceva in bine in cursul mandatului lui.
      • Like 1
    • @ Nume
      Nu exista scoala de ministri. Sunt scoli de ingineri de doctori de profesori etc. dar de ministri NU. Asa ca ,,dam cu banu". Ce iese, iese.
      • Like 0
    • @ Nume
      @ Nume...Daca cititi cu atentie comentariul meu, veti observa ca am spus, practic, exact ceea ce sustineti si dvs. "bun manager" = bun organizator, folosind limba romana. "Echipa competenta"= consilieri cu cunostinte, etc. Nu vad care e problema.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult