Cine este noul șef al ANAF, de unde preia și unde trebuie să ducă Fiscul. „Există sentimentul că unii sunt mai șmecheri”

Cu un buget pe 2016 întins la maximum, cu o cotă TVA scăzută de la 24% la 20%, cu unele dintre cele mai mici taxe din Europa, cu excepția celor pe muncă, noul șef al ANAF, Dragoș Doroș, pare că are o misiune imposibilă. Depășirea pragului de deficit bugetar de 3% ar duce România în procedură de infringement din partea Comisiei Europene. 

Dragoș Doroș va avea misiunea de a moderniza și restructura ANAF pentru o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, dar și pentru îmbunătățirea relațiilor dintre ANAF și contribuabili. Imaginea ANAF în mediul de afaceri este cea a unei instituții birocratice, cu funcționari peste care stau să cadă maldăre de dosare și unde „unii, care sunt mai șmecheri, scapă de controale, iar la alții cei de la ANAF se duc lună de lună, să le ia banii”, după cum descrie analistul economic Dragoș Cabat imaginea Fiscului în mediul de afaceri.

Cine este noul șef al ANAF

Dragoș Doroș a activat în ultimii trei ani ca director la KPMG România, în 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, iar anterior, în perioada 2008-2010, a condus Direcția de Legislație și Impozite directe. 

Dragoș Doroș a reprezentat România în Comisiile de specialitate din cadrul Uniunii Europene și la OECD. De asemenea, Dragoș Doroș a coordonat negocierile şi procesul de aplicare a Convenţiilor de evitare a dublei impuneri și activităţile specifice legate de procedurile amiabile prevăzute de convenţiile de evitare a dublei impuneri şi a Directivelor Europene. Fiscul a fost condus timp de două săptămâni de un preşedinte interimar, Daniel Diaconescu, după ce fostul şef Gelu Ștefan Diaconu a fost demis de premierul Dacian Cioloş. Diaconu este anchetat în dosarul penal în care sunt implicați deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu.

„ANAF trece printr-o reformă la rece, un program finanţat de Banca Mondială cu zeci de milioane de euro, la nivel de proceduri, servere, oameni, legislaţie”, declara în urmă cu aproximativ o lună și jumătate Dragoş Doroş, în calitate de director Servicii de Asistenţă Fiscală, KPMG în România, la o conferinţă pe teme de fiscalitate, potrivit ZF.ro. 

Doroș a spus că „în 2-3 ani ANAF va fi complet nou”, cu „proceduri noi şi inspectori care fac totul după lege”, amintind de programul de reorganizare a ANAF și care este finanțat de Banca Mondială. Un proiect similar a fost realizat și în Bulgaria, Polonia, iar în România este la început.

De unde preia ANAF

Câteva repere:

• „18.000 de hotărâri care zac neexecutate”. După demiterea sa, fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu, a declarat, într-un interviu la jumătatea lunii februarie, că la direcţia de Executări Silite există „18.000 de hotărâri care zac neexecutate”.

• Recuperarea prejudiciilor. Livia Stanciu, Codruța Kovesi și Dacian Cioloș au insistat recent, la bilanțul DNA, pe recuperarea prejudiciilor stabilite prin hotărâri judecătorești. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost criticată în mai multe rânduri pentru că nu a reuşit să recupereze prejudiciile din dosarele de corupţie. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara în 2015 că există bunuri puse sub sechestru în valoare de peste 300 de milioane de euro, dar banii nu intră în conturile statului.

• Operațiunea „bonul fiscal”. În mandatul lui Gelu Diaconu, Fiscul a trecut printr-un proces de reorganizare. În locul celor 42 de direcţii judeţene au fost înfiinţate opt structuri regionale şi s-au pus bazele Direcţiei Antifraudă Fiscală, supranumit DNA-ul Fiscului. Noua Direcţie s-a remarcat mai mult în ultimul an, când a demarat o serie de controale privind respectarea legislației caselor de marcat în toată ţara.

•  Operațiunea „marile averi”.  ANAF a demarat, în mandatul fostului președinte, verificarea a 336 de români cu averi mari. Au fost controlate averile a 10 persoane, care nu au declarat venituri de 87 de milioane de lei. În trei cazuri au fost deschise dosare penale. ANAF a înființat 8 servicii distincte de verificări fiscale: București, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați, Ploiești și Craiova, unde vor lucra 100 de angajați.

• Încasările la buget. Încasările ANAF s-au situat la un nivel relativ constant în ultimii 10 ani, în jurul a 27-28% din Produsul Intern Brut (conform estimărilor privind PIB publicate de Institutul Național de Statistică), potrivit celui mai recent Raport al Curții de Conturi care are date actualizate la nivelul anului 2014. Fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu, a declarat, după demiterea sa, într-un interviu pentru Economica.net, că în 2015 ANAF a raportat creșteri, de la lună la lună, ale încasărilor de 12-14% și de 20-25% în Bucureşti-Ilfov, „unde colcăie evaziunea”.

„Risc o afirmație: eu emigrez în Congo dacă în lunile următoare Fiscul va repeta creșterile lunare de încasări din 2015”, a spus, la jumătatea lunii februarie, Gelu Diaconu, in interviul respectiv. „Sunt miliarde de euro, care pot afecta, și după părerea mea vor afecta echilibrul bugetar spre sfârșitul acestui an. Și dacă legea salarizarii unitare va fi promulgată, va fi periclitată, cu siguranță, ținta de deficit. Vor fi diminuate drastic cheltuielile, în lipsa veniturilor suplimentare, și vom avea din nou pe holurile Ministerului Finanțelor echipa FMI”, a spus atunci Gelu Diaconu. 

Șeful Consiliului Fiscal: Infrastructura IT a ANAF probabil că este prioritatea imediată

Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal, afirmă că reducerea evaziunii fiscale ar trebui să fie în fruntea listei de priorități a noului președinte al ANAF.

„ANAF are o prioritate foarte importantă, și anume reducerea evaziunii fiscale. Iar pentru a ajunge la acest obiectiv, ANAF trebuie să se restructureze, astfel încât relația contribuabilului cu ANAF să se îmbunătățească semnificativ. Obiectivul la care trebuie să ajungă îl reprezintă conformarea voluntară, cetățenii și firmele să își plătească în mod corect și voluntar taxele și impozitele. Ca să ajungă la acest obiectiv de conformare voluntară sunt mai multe lucruri care trebuie făcute, cum ar fi reducerea birocrației aferente plății taxelor. Infrastructura IT a ANAF este crucială în acest demers. Avem programul cu Banca Mondială, el trebuie accelerat. Din păcate, este destul de întârziat, din câte știu. Infrastructura IT a ANAF probabil că este prioritatea imediată”, a declarat pentru Republica.ro Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal.

• O schimbare de mentalitate și de atitudine la nivelul ANAF, astfel încât relația contribuabil – ANAF să fie una de cooperare ar putea fi o altă prioritate pentru noul șef al Fiscului, în opinia lui Ionuț Dumitru.

„ANAF trebuie să joace un rol mult mai important în îndrumarea contribuabilului, nu numai în stabilirea unor amenzi și penalități. Rolul de îndrumare a contribuabilului a fost neglijat complet, de mult timp”, este de părere șeful Consiliului Fiscal.

Pe de altă parte, Dumitru spune că, după reducerile de taxe din noul Cod Fiscal, vom fi de departe țara cu cele mai mici venituri fiscale ca procent din PIB. „Ne separă de mediile europene undeva la circa 11% din PIB, dacă nu mă înșel, ceea ce este o diferență enormă. Nu poți să ai asistență socială, sănătate, educație, alte servici publice, infrastructură la standarde europene cu venituri foarte mici”, spune Dumitru.

• „Mai trebuie luat în calcul că nivelul taxelor în România, după reducerea TVA - cu excepția contribuțiilor la asigurări sociale, unde suntem un pic peste mediile europene - nu mai este mare. Avem printre cele mai mici taxe din Europa. În fine, este și Bulgaria care are 10%, dar 16% cotă de impozitare a profitului și a venitului este una dintre cele mai mici din Europa. Cota de TVA, care la anul va fi de 19%, va fi printre cele mai mici din Europa, mai ales că s-a extins cota redusă de TVA la foarte multe produse din coșul de consum. Mai mult de jumătate din coșul de consum are cotă de TVA 9%. Ca să calculăm o cotă medie de TVA, suntem la cotă medie de TVA de sub 14%, printre cele mai mici din Europa”, arată șeful Consiliului Fiscal.

Progrese mari sunt necesare în îmbunătățirea colectării de taxe și impozite, atrage atenția Ionuț Dumitru. „Au fost fost unele progrese anul trecut, este de notat lucrul acesta, însă nu sunt atât de semnificative, încât să credem că lupta cu evaziunea s-a terminat. În niciun caz . Misiunea noului șef al ANAF nu este deloc simplă. Îi urăm succes”, spune șeful Consiliului Fiscal.

Funcționarii și maldărele de dosare. „Există sentimentul în mediul de afaceri că sunt controlați doar unii, iar alții nu”

Dragoș Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View, spune că informatizarea și transparentizarea sistemului de colectare a taxelor sunt esențiale în activitatea ANAF.

„Noul șef al ANAf ar trebui să se ocupe, în primul rând, de informatizarea și transparentizarea sistemului de colectare a taxelor. Este esențială informatizarea. Nu ai cum ca Fisc să controlezi foarte mulți contribuabili, atât companii, cât și persoane fizice, decât dacă acest control se face electronic”, spune Dragoș Cabat.

• „Există sentimentul în mediul de afaceri că sunt controlați doar unii, iar alții nu, pentru că aceasta este imaginea de corupție, că unii sunt mai șmecheri, scapă de controale, iar la alții cei de la ANAF se duc lună de lună, să le ia banii. Este nevoie de informatizare. Prin informatizare poți să arăți, să faci rapoarte, să vezi cine sunt cei mai riscanți dintre contribuabili și pe care să îi controlezi, poți să faci verificări automate. Completarea formuarelor, plata taxelor ar fi mult mai ușoare și rapide dacă se fac electronic. Altfel, vor rămâne funcționarii aceia care stau cu maldăre de dosare, tu mai pui o hârtie și la hârtia aia ți se răspunde în câteva luni, pentru că ori o pierd, ori nu are cine să o proceseze”, arată Dragoș Cabat.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp