Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cine sunt epidemiologii care sfătuiesc Guvernul Orban?

Orban imagine editata

Informația este publică și ușor de găsit pentru alte țări europene, precum Germania, Marea Britanie, Franța. Membri ai guvernului apar zilnic laolaltă cu savanți în domeniul microbiologiei pentru a oferi date empirice care să justifice măsurile luate de guvern. În România, în schimb, ei par a fi la fel de invizibili precum virusul.

Ar fi util să știm ce date stau în spatele deciziei de a deschide terasele și a ține școlile închise. De ce una și nu cealaltă? Ne rugăm la soare să oprească virusul sau avem modele epidemiologice care au ghidat semi-închiderea economiei și vor ghida deschiderea ei? 

Tot ce știm este că există un Comitet Național pentru Situații Speciale de Urgență format din 3 miniștri (interne, apărare și sănătate) și șefi de la SRI, SPP și STS. Niciunul dintre aceștia nu are studii în epidemiologie, deci mă gândesc că există un comitet secret la care se apelează, cu specialiști de la Institutul Matei Balș și OMS.

Românii au dreptul să știe numele acestor persoane și ce sfaturi dau guvernului. Sunt ei cei mai bine pregătiți oameni de știință pe care îi avem? Cum au fost selectați? Sunt somități în materie sau politruci cu doctorate pe la privat care spun ce vrea premierul Orban să audă? Și ce soluții propun ei pentru a nu crește numărul de cazuri după marea relaxare sau pregătirea pentru un eventual val 2? Închiderea economiei este o măsură brutală care face și ea victime, e nevoie de măsuri mai inteligente pe viitor.


România este una dintre puținele țări europene care nu are o aplicație de mobil pentru urmărirea contactelor celor care s-au infectat cu noul coronavirus.  Iar această aplicație care să ajute anchetele epidemiologice reprezintă una dintre principalele arme ale guvernelor din Asia și din Vest împotriva răspândirii virusului.

Dispunem de resurse în acest domeniu, o industrie IT puternică, gata să vină în ajutor guvernului, cu IT-iști dornici să ajute, însă ignorați de autorități, grad mare de conectare la internet în orașe unde se răspândește cel mai ușor virusul și mulți orășeni au smartphone.

Virusul, din fericire, pare momentan că se liniștește în mai multe țări, printre care și România, fie pentru că oamenii nu interacționează fizic la fel de mult, fie pentru că virusul are o dinamică diferită pe care încă nu o înțelegem. În acest moment de respiro ar trebui să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu pe care „inamicul invizibil" ni l-ar putea crea.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Cine sunt? Dl Chivulescu a dat deja răspunsul. Bun, la început era și dl Streinu-Cercel care a dat-o în bară nepermis de mult.

    Virologi marcanți pe plan internațional nu prea avem, de aia ne uităm în curtea altora, care au pe de-alde Drosten, Didier Raoult, etc. Onco-gen a reușit să-și dea cu dreptul în stângul, păcat, totuși au realizat un vaccin, problema e că e un institut mic fără mari posibilități. Înafară de ei, de cercetare covid fundamentală în România n-am prea auzit, dar spitalele românești participă la studii intrenaționale.
    Nici o grijă, nu se iau măsuri din burtă.
    Avem însă la greu conspiraționiști, viro-mincinoși, militanți pentru orice.

    România a avut Italia ca model negativ (nu faceți ca ei) și Germania ca model pozitiv. Iar rezultatele vorbesc de la sine, România și-a depășit modelul, ajunge o ochire pe worldometers. Iar aplicație covid se așteaptă în Germania abia la mijlocul lunii iunie, deci România n-ar fi chiar așa de rămasă în urmă.
    • Like 0
  • Din pacate si acest autor lasa impresia ca a venit de curand in Romania de pe Marte!Nu spun ca nu ar fi bine ca activitatile administratiei sa mearga mai bine,sa fie digitalizate si sa le modernizam ,dar la ce nivel?La nivelul Italiei,Spaniei,Belgiei,UK,SUA etc. sau la nivel de Bulgaria,Ungaria sau Muntenegru?Ce vreau sa spun este ca e cazul ca sa devenim mai lucizi cand comentam realitatile din Romania si sa constientizam ca nu prea e cazul sa ne comparam otova cu alte popoare!Apropos,stiati ca sunt peste 3000 de localitati in Romania fara acces la internet pe retea,iar cu telefoanele smart sunt o multime de romani care nu?au acces sau nici nu stiu sa le foloseasca!Anul trecut s-a incercat ca depunerea declaratiei de venit sa se faca exclusiv online.Lasand de-o parte ca procedura este complicata si usor caraghioasa ,dupa ce s-a constat ca numai vreo 30% din cei care erau estimati au facut-o s-a revenit la "manual" la ghiseu!Iar in starea de urgenta in Bucuresti cozile cele mai mari au fost la plata facturilor la providerii de TV si internet!Asa ca sa nu avem in continuare "dezamagiri" ar fi bine sa ne uitam in oglinda si sa vedem ca " noi suntem romani" !PS daca nu dr.Rafila,Arafat,Tataru,Nitu sau Nemeth pe care i-am vazut zilnic la un post TV nu sunt cei care sfatuiesc guvernul,se pare ca au totusi opinii apoape identice ,caci masurile luate sunt conform opiniilor lor!Parerea mea!
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult