Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cleobis și Biton sau creditul și depozitul

Dacă legile nu se subordonează oamenilor, să-i ajute nu doar să-și facă ordine în viață și societate, ci să-și facă viața și societatea mai bune, de ce ar mai fi nevoie de legi? Amploarea dezbaterii pe Legea dării în plată, abia după adoptarea ei de către Parlament, a scos la iveală nevoia imperioasă de analiză publică a proiectelor înainte ca ele să ajungă legi, și nu după ce Parlamentul iese șifonat pentru superficială abordare.

Două recente documente, care reîntorc legea la legiuitor tocmai spre o mai atentă judecată, cer să i se dea acestei legi un mai pronunțat conținut umanist și echilibru în cântărirea dreptății sociale.

Primul document este „Cererea de reexaminare” a dării în plată, trimisă de președintele României Senatului - ca primă cameră -, prin care motivează nepromulgarea. Documentul conjugă argumente de drept civil - în cauză fiind o lege civilă - cu principii de dreptate socială. 

Extrag, dintre direcțiile semnalate, doar câteva: 1) „e corect că legea induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor, dar darea în plată trebuie să întâmpine sau să diminueze hazardul moral”; 2) „soluția legislativă ar trebui să asigure, în situația unor conotații sociale, securitate juridică”; „3) actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc”, fiindcă „legea așa cum e formulată, poate avea dificultăți în aplicare și o practică judiciară neunitară”. În final, Președintele României recomandă Corpului Legiuitor să consulte Consiliul Magistraturii și Guvernul pentru puncte de vedere privind implicațiile economice și bugetul țării.

Al doilea document vine de la Banca Centrală Europeană și poartă semnătura președintelui Mario Draghi. Este, de fapt, avizul (negativ) al BCE cu privire la aceeași lege. Extrag câteva dintre argumentele BCE: 1 „legea nu promovează un cadru legal sigur, predictibil și stabil, care să confere în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului” ; 2)„proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România” și, totodată, „compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea riscului de credit în instituțiile financiare”; 3) „drepturile conferite ar trebui de fapt să aibă în vedere împrumutații vulnerabili”. 

Avertismentul BCE sesizează posibile „efecte periculoase pentru stabilitatea financiară și pentru creșterea economică” .

Nevoile oamenilor, ca să-și asigure o viață mai bună, sunt nenumărate. Legea în speță, căreia i se cer corecții semnificative, se referă concret la nevoia de bani. Dispozițiile ei însă, încercând să trateze efecte, au scăpări semnificative pentru că nu au pornit de la analiza cauzelor. Legea ignoră, cu deosebire, rolul creditului ca motor al dezvoltării societății.

Au fost, înainte de criză, din 2004 până în 2008 inclusiv, câțiva ani buni în care băncile au deschis ușile pentru populație, au diversificat împrumuturile, intensificând finanțarea consumului și a construcției de locuințe. Acei ani făcuseră din credit nu doar locomotiva economiei, ci și combustibilul ce punea în funcțiune principalul motor al înaintării societății: clasa de mijloc. Am văzut, la noi în țară, cum nenumărate familii, tinere sau trecute de vârsta tinereții, împrumutau bani de la bănci pentru un timp îndelungat și se mutau în case noi. Iar apoi împrumutau alți bani, pentru bunuri de consum de folosință îndelungată. 

Criza a lovit puternic ritmul acestui curs. Și tot puternic a lovit puterea de plată a populației. În ciuda acestei realități, din peste 6 milioane de împrumutați la bănci, 90 la sută dintre ei sunt la zi cu plata datoriilor. Dintre restanțieri, unii nu pot să plătească (lor le este necesară legea), iar alții nu vor să plătească. 

Ar fi păcat să vedem creditele și cvasiunica lor sursă de finanțare în prezent (cele 15 milioane de depozite în bănci ale populației) urmând soarta legendarilor Cleobis şi Biton. Mama lor trebuia să ajungă în sanctuar, pentru a aduce un sacrificiu. Şi cum caii nu au fost aduși la timp, s-au înhămat ei la căruţă. Au ajuns acolo la vreme, dar de oboseală au murit.

Acum vedem mulțime de oameni așteptând de la bănci un semn că acestea vor dezvolta și pentru ei creditarea. Nu, nu pentru bunăstare; ci pentru supraviețuire.

Deocamdată, două surse de supraviețuire - creditul de consum şi creditul imobiliar - deși se mișcă …se mișcă timid. Ar fi păcat să vedem creditele și cvasiunica lor sursă de finanțare în prezent (cele 15 milioane de depozite în bănci ale populației) urmând soarta legendarilor Cleobis şi Biton. Mama lor trebuia să ajungă în sanctuar, pentru a aduce un sacrificiu. Şi cum caii nu au fost aduși la timp, s-au înhămat ei la căruţă. Au ajuns acolo la vreme, dar de oboseală au murit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La articolul asta, singura mea remarca esta ca "S-a intalnit hotul cu prostul.".
    • Like 1
  • "Bancile au deschis usile oamenilor" dar mai cu seama ne-au deschis buzunarele pana ni le-au rupt. Ma numar printre miloanele de romani jupuiti de una din acele banci (BCR) si asta sub inteleapta supraveghere a BNR-ului...creditul l-am achitat dar am si plecat, intr-o buna zi domnule Vasilescu, dumneavostra si celilalti bancheri va veti putea imprumuta intre voi pt ca noi nu vom mai fi.
    • Like 1
  • Nimic despre oamenii care acum sunt lasati fara tot de catre banci in dorinta de a nu pierde "un franc" din credit. Asta din partea unuia care primeste bani de la noi nu de la banci, ar trebui dat afara cu suturi. Avem nevoie la banca nationala de oameni drepti nu slugi ai bancilor comerciale straine.
    "Bancile si-au deschis usile..." auzi ca doar pt oameni sa le fie mai bine nu?? NU doar pt ele sa faca cat mai multe credite prin oameni care au profitat de ignoranta romanilor in ceea ce priveste cultura bancara; toate astea in timp ce bnr NU a reglementat piata bancara cum trebuie sa impiedice inselarea a mii de romani1
    • Like 0
  • victor check icon
    "bancile au deschis usile pentru populatie", suna ca si cum ar fi facut clar un bine populatiei - ma intreb cati dintre cei carora bancile le-au "deschis usa" ar dori sa dea timpul inapoi si sa nu mai intre pe acea usa. Impresia pe care o aveam atunci si care acum e o evidenta e ca bancile au cam facut ce au vrut in Romania cu clientii lor. Nicio institutie publica nu pare sa fi fost sau sa fi facut ceva pentru a apara interesele clientilor acestor banci private - contracte de creditare cu termeni suspect de inechitabili in detrimentul clientilor, dobanzi exagerate s.a.m.d In acest context, fraza citata la inceputul comentariului suna usor penibil. Mare pare a populatiei, fara o educatie financiara elemantara a fost lasata la mana bancherilor straini, institutii bancare cu experienta in domeniu care au actionat in consecinta... Ma mir cum unii care sunt in fruntea unor institutii publice de nejustificat de mult timp si care nu au facut mai nimic notabil nu au decenta ca macar sa nu mai iasa public sa tina discursuri in care zic fix nimic. Dar na, lipsa de decenta e o moda printre persoanele publice din Romania.
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult