Dacă legile nu se subordonează oamenilor, să-i ajute nu doar să-și facă ordine în viață și societate, ci să-și facă viața și societatea mai bune, de ce ar mai fi nevoie de legi? Amploarea dezbaterii pe Legea dării în plată, abia după adoptarea ei de către Parlament, a scos la iveală nevoia imperioasă de analiză publică a proiectelor înainte ca ele să ajungă legi, și nu după ce Parlamentul iese șifonat pentru superficială abordare.
Două recente documente, care reîntorc legea la legiuitor tocmai spre o mai atentă judecată, cer să i se dea acestei legi un mai pronunțat conținut umanist și echilibru în cântărirea dreptății sociale.
Primul document este „Cererea de reexaminare” a dării în plată, trimisă de președintele României Senatului - ca primă cameră -, prin care motivează nepromulgarea. Documentul conjugă argumente de drept civil - în cauză fiind o lege civilă - cu principii de dreptate socială.
Extrag, dintre direcțiile semnalate, doar câteva: 1) „e corect că legea induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor, dar darea în plată trebuie să întâmpine sau să diminueze hazardul moral”; 2) „soluția legislativă ar trebui să asigure, în situația unor conotații sociale, securitate juridică”; „3) actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc”, fiindcă „legea așa cum e formulată, poate avea dificultăți în aplicare și o practică judiciară neunitară”. În final, Președintele României recomandă Corpului Legiuitor să consulte Consiliul Magistraturii și Guvernul pentru puncte de vedere privind implicațiile economice și bugetul țării.
Al doilea document vine de la Banca Centrală Europeană și poartă semnătura președintelui Mario Draghi. Este, de fapt, avizul (negativ) al BCE cu privire la aceeași lege. Extrag câteva dintre argumentele BCE: 1 „legea nu promovează un cadru legal sigur, predictibil și stabil, care să confere în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului” ; 2)„proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România” și, totodată, „compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea riscului de credit în instituțiile financiare”; 3) „drepturile conferite ar trebui de fapt să aibă în vedere împrumutații vulnerabili”.
Avertismentul BCE sesizează posibile „efecte periculoase pentru stabilitatea financiară și pentru creșterea economică” .
Nevoile oamenilor, ca să-și asigure o viață mai bună, sunt nenumărate. Legea în speță, căreia i se cer corecții semnificative, se referă concret la nevoia de bani. Dispozițiile ei însă, încercând să trateze efecte, au scăpări semnificative pentru că nu au pornit de la analiza cauzelor. Legea ignoră, cu deosebire, rolul creditului ca motor al dezvoltării societății.
Au fost, înainte de criză, din 2004 până în 2008 inclusiv, câțiva ani buni în care băncile au deschis ușile pentru populație, au diversificat împrumuturile, intensificând finanțarea consumului și a construcției de locuințe. Acei ani făcuseră din credit nu doar locomotiva economiei, ci și combustibilul ce punea în funcțiune principalul motor al înaintării societății: clasa de mijloc. Am văzut, la noi în țară, cum nenumărate familii, tinere sau trecute de vârsta tinereții, împrumutau bani de la bănci pentru un timp îndelungat și se mutau în case noi. Iar apoi împrumutau alți bani, pentru bunuri de consum de folosință îndelungată.
Criza a lovit puternic ritmul acestui curs. Și tot puternic a lovit puterea de plată a populației. În ciuda acestei realități, din peste 6 milioane de împrumutați la bănci, 90 la sută dintre ei sunt la zi cu plata datoriilor. Dintre restanțieri, unii nu pot să plătească (lor le este necesară legea), iar alții nu vor să plătească.
Ar fi păcat să vedem creditele și cvasiunica lor sursă de finanțare în prezent (cele 15 milioane de depozite în bănci ale populației) urmând soarta legendarilor Cleobis şi Biton. Mama lor trebuia să ajungă în sanctuar, pentru a aduce un sacrificiu. Şi cum caii nu au fost aduși la timp, s-au înhămat ei la căruţă. Au ajuns acolo la vreme, dar de oboseală au murit.
Acum vedem mulțime de oameni așteptând de la bănci un semn că acestea vor dezvolta și pentru ei creditarea. Nu, nu pentru bunăstare; ci pentru supraviețuire.
Deocamdată, două surse de supraviețuire - creditul de consum şi creditul imobiliar - deși se mișcă …se mișcă timid. Ar fi păcat să vedem creditele și cvasiunica lor sursă de finanțare în prezent (cele 15 milioane de depozite în bănci ale populației) urmând soarta legendarilor Cleobis şi Biton. Mama lor trebuia să ajungă în sanctuar, pentru a aduce un sacrificiu. Şi cum caii nu au fost aduși la timp, s-au înhămat ei la căruţă. Au ajuns acolo la vreme, dar de oboseală au murit.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Bancile si-au deschis usile..." auzi ca doar pt oameni sa le fie mai bine nu?? NU doar pt ele sa faca cat mai multe credite prin oameni care au profitat de ignoranta romanilor in ceea ce priveste cultura bancara; toate astea in timp ce bnr NU a reglementat piata bancara cum trebuie sa impiedice inselarea a mii de romani1