Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Comisarul Adina Vălean, despre ce poate face România cu fondurile de la UE: Autostrada Comarnic – Brașov poate fi demarată, pot fi direcționate miliarde de euro către noi spitale, educație, digitalizarea administrației

Adina VAlean - ( Foto Olivier Hoslet/ AFP / Profimedia)

Foto Olivier Hoslet/ AFP / Profimedia

România poate decide să facă „aproape orice are nevoie” cu miliardele de euro pe care ar urma să le primească de la Uniunea Europeană, a spus într-un interviu la Hotnews comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean, care a dat ca exemplu construirea de autostrăzi, noi spitale, școli și digitalizarea sistemului administrativ și de educație.

România ar urma să primeacă 19,6 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi, în cadrul unui plan amplu, în valoare de 760 miliarde de dolari, pentru reconstrucţie economică, după pandemia de coronavirus. 

„Aproape orice are nevoie să facă, de aceea am spus că e o imensă oportunitate pentru noi. Cele 19,6 miliarde sunt împărțite în mai multe programe. De pildă, avem la dispoziție 13,5 miliarde nerambursabile numai ca parte a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, care pot fi cheltuiți în următorii patru ani. Accesarea lor e simplă și rapidă și se bazează pe recomandările primite în raportul de țară din Semestrul European. Partea bună e că avem multe recomandări, din cele mai diferite domenii - sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private și nu numai”, a spus Adina Vălean.

Citește și:

„Deci avem multe de făcut și avem și bani să facem asta. Să vă dau niște exemple. România poate decide să direcționeze un număr de miliarde din aceste 13,5 către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată, către noi spitale sau dotarea acestora, către educație – construirea de școli, dar și digitalizarea sistemului de educație. De asemenea, poate investi în digitalizarea serviciilor administrative, dar și în lucruri încă urgente pentru noi – rețelele de apă și canal, extinderea rețelelor de gaz.

Un exemplu concret este autostrada Comarnic – Brașov pentru care fondurile de coeziune acum la dispoziția noastră nu sunt suficiente poate fi demarată în baza acestei finanțări”, a declarat pentru Hotnews comisarul european pentru Transporturi.

„România trebuie să pregătească un plan național”

Pentru accesarea fondurilor există condiții clare, la fel și pentru cheltuirea banilor. România trebuie să pregătească un plan național în conformitate cu raportul de țară, cu proiecte concrete, care vor trebui să respecte prioritățile politicilor europene, a punctat Adina Vălean.

Criteriile de evaluare a acestor planuri elaborate de statele membre au în vedere în primul rând, spune comisarul european, contribuția la îndeplinirea recomandărilor din raportul de țară, în liniile politicilor europene.

România este, ca total al fondurilor alocate prin acest plan, a șasea țară din Uniunea Europeană, după Italia (172), Spania (140), Polonia (64), Franța (39) și Grecia (32). Germania va primi 28 de miliarde, iar Ungaria 15 miliarde de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Desigur, e necesar sa legam Bucurestiul de Brasov. Mai scapam de cozile alea de pe Valea Prahovei...
    Dar de ce nu se gindeste nimeni la autostrada Brasov/Intorsura Buzaului/Nehoiu/Buzau/Braila/Tulcea?
    Este legarea Transilvaniei de Dunarea maritima. O veche cale comerciala, definitorie pentru aceste spatii. Si se deviaza traficul greu dinspre Bucuresti. Inutil, de altfel; inseamna un mare ocol in traseul marfurilor. Si aglomerarea inutila a circulatiei in zona Bucurestiului si pe toata Valea Prahovei.
    Autostrada mai sus amintita, poate fi legata si de Galati (Braila/Galati) si de "autostrada soareleui" (Ianca/Viziru/Slobozia/Ciulnita).
    Poate e timpul sa mai si gandeasca cineva, in domeniu!

    Oricum, problema autostrazilor se va rezolva doar prin privatizare. (Proiectare, constructie, exploatare.) Tot comunisti ati ramas? Sau doar pofta de spaga?
    • Like 0
  • In vremurile bune Romania avea cam 550mm ploaie anual. Datorita schimbarilor climatice tindem la 300mm La un nivel de precipitatii similar Israelului, ar fi bina ca Romania sa construiasca o statie de desalinizare, canale de irigatii inca avem.
    • Like 1
  • AlexisZ check icon
    Macaralee, râd în soare argintii / Macaralee, ...doar pe hârtii !
    • Like 3
  • C”mon....doamna a făcut parte din trifecta powerpuff alături de Norica Nicolai & Renate Weber - din marea famiglie liberală...Bleahhh
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult