Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisarul Adina Vălean, despre ce poate face România cu fondurile de la UE: Autostrada Comarnic – Brașov poate fi demarată, pot fi direcționate miliarde de euro către noi spitale, educație, digitalizarea administrației

Adina VAlean - ( Foto Olivier Hoslet/ AFP / Profimedia)

Foto Olivier Hoslet/ AFP / Profimedia

România poate decide să facă „aproape orice are nevoie” cu miliardele de euro pe care ar urma să le primească de la Uniunea Europeană, a spus într-un interviu la Hotnews comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean, care a dat ca exemplu construirea de autostrăzi, noi spitale, școli și digitalizarea sistemului administrativ și de educație.

România ar urma să primeacă 19,6 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi, în cadrul unui plan amplu, în valoare de 760 miliarde de dolari, pentru reconstrucţie economică, după pandemia de coronavirus. 

„Aproape orice are nevoie să facă, de aceea am spus că e o imensă oportunitate pentru noi. Cele 19,6 miliarde sunt împărțite în mai multe programe. De pildă, avem la dispoziție 13,5 miliarde nerambursabile numai ca parte a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, care pot fi cheltuiți în următorii patru ani. Accesarea lor e simplă și rapidă și se bazează pe recomandările primite în raportul de țară din Semestrul European. Partea bună e că avem multe recomandări, din cele mai diferite domenii - sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private și nu numai”, a spus Adina Vălean.

Citește și:

„Deci avem multe de făcut și avem și bani să facem asta. Să vă dau niște exemple. România poate decide să direcționeze un număr de miliarde din aceste 13,5 către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată, către noi spitale sau dotarea acestora, către educație – construirea de școli, dar și digitalizarea sistemului de educație. De asemenea, poate investi în digitalizarea serviciilor administrative, dar și în lucruri încă urgente pentru noi – rețelele de apă și canal, extinderea rețelelor de gaz.

Un exemplu concret este autostrada Comarnic – Brașov pentru care fondurile de coeziune acum la dispoziția noastră nu sunt suficiente poate fi demarată în baza acestei finanțări”, a declarat pentru Hotnews comisarul european pentru Transporturi.

„România trebuie să pregătească un plan național”

Pentru accesarea fondurilor există condiții clare, la fel și pentru cheltuirea banilor. România trebuie să pregătească un plan național în conformitate cu raportul de țară, cu proiecte concrete, care vor trebui să respecte prioritățile politicilor europene, a punctat Adina Vălean.

Criteriile de evaluare a acestor planuri elaborate de statele membre au în vedere în primul rând, spune comisarul european, contribuția la îndeplinirea recomandărilor din raportul de țară, în liniile politicilor europene.

România este, ca total al fondurilor alocate prin acest plan, a șasea țară din Uniunea Europeană, după Italia (172), Spania (140), Polonia (64), Franța (39) și Grecia (32). Germania va primi 28 de miliarde, iar Ungaria 15 miliarde de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Desigur, e necesar sa legam Bucurestiul de Brasov. Mai scapam de cozile alea de pe Valea Prahovei...
    Dar de ce nu se gindeste nimeni la autostrada Brasov/Intorsura Buzaului/Nehoiu/Buzau/Braila/Tulcea?
    Este legarea Transilvaniei de Dunarea maritima. O veche cale comerciala, definitorie pentru aceste spatii. Si se deviaza traficul greu dinspre Bucuresti. Inutil, de altfel; inseamna un mare ocol in traseul marfurilor. Si aglomerarea inutila a circulatiei in zona Bucurestiului si pe toata Valea Prahovei.
    Autostrada mai sus amintita, poate fi legata si de Galati (Braila/Galati) si de "autostrada soareleui" (Ianca/Viziru/Slobozia/Ciulnita).
    Poate e timpul sa mai si gandeasca cineva, in domeniu!

    Oricum, problema autostrazilor se va rezolva doar prin privatizare. (Proiectare, constructie, exploatare.) Tot comunisti ati ramas? Sau doar pofta de spaga?
    • Like 0
  • In vremurile bune Romania avea cam 550mm ploaie anual. Datorita schimbarilor climatice tindem la 300mm La un nivel de precipitatii similar Israelului, ar fi bina ca Romania sa construiasca o statie de desalinizare, canale de irigatii inca avem.
    • Like 1
  • AlexisZ check icon
    Macaralee, râd în soare argintii / Macaralee, ...doar pe hârtii !
    • Like 3
  • C”mon....doamna a făcut parte din trifecta powerpuff alături de Norica Nicolai & Renate Weber - din marea famiglie liberală...Bleahhh
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult