Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: „Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită”

oameni pe strada - viteza - Getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu avertizează că ratele înalte de creștere economică sunt însoțite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial și de cont curent, iar această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. 

„Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită”, scrie Cosmin Marinescu pe blogul său. El adaugă că performanțele cantitative se pot evapora ușor dacă nu sunt însoțite și de progrese calitative. În absența acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creșterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilității.

România este singura țară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3, în ciuda asigurărilor guvernanților că totul este sub control, că nu deficitele sunt problema României, că și alții au deficite mari, punctează consilierul prezidențial. Iar cifrele arată că, deși economia crește, deficitele se adâncesc continuu.

Execuția bugetară pe primele 4 luni din acest an arată că deficitul bugetar aproape s-a dublat față de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei.

(sursa: cosmin-marinescu.ro)

„Dublarea deficitului bugetar a avut loc deși investițiile publice sunt în regres față de anul anterior. De exemplu, cheltuielile de capital sunt cu aproape 5% mai mici decât cele aferente perioadei corespunzătoare a anului 2018.

Totodată, pe primele 4 luni ale anului curent, în ciuda țintelor ambițioase asumate în materie de investiții, proiectele europene au înregistrat un avans de doar 7% față de situația anului 2018. Pe partea de venituri, fondurile de la UE au înregistrat o creștere de doar 1,3% față de anul trecut.

Execuția bugetară la sfârșitul lunii aprilie 2019 arată că veniturile bugetare sunt mult în urma țintei de creștere programată. De exemplu, pe primele 4 luni din 2019, veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7% față de anul trecut, deși bugetul prevede o țintă de creștere a veniturilor fiscale de peste 16%”, subliniază consilierul prezidențial.

Graficul de mai jos arată că principalele categorii de venituri fiscale se situează mult sub proiecțiile de creștere asumate de Guvern în legea bugetului:

(sursa: cosmin-marinescu.ro)

„De exemplu, pe primele 4 luni, încasările din TVA au crescut cu doar 12%, față de ținta anuală de aproape 17%. Deși datele recente arată menținerea unui ritm ridicat al comerțului și importurilor, dinamica veniturilor din TVA nu indică îmbunătățirea colectării. Pentru îndeplinirea țintei de colectare la TVA ar fi necesară majorarea încasărilor cu circa 19% în perioada mai-decembrie 2019.

Pe de altă parte, cheltuielile cu asistența socială (inclusiv pensii) s-au majorat pe primele 4 luni cu 15% față de 2018. Rezultă că, pentru încadrarea în bugetul asumat, aceste cheltuieli necesită un spor de doar 4,9% în următoarele 8 luni, față de perioada aferentă din 2018. Însă, în condițiile majorării asumate a pensiilor cu 15% de la 1 septembrie, deja poate fi estimată depășirea bugetului de pensii”, adaugă Cosmin Marinescu care avertizează că veniturile bugetare evoluează sub program, în timp ce multe cheltuieli sunt insuficient bugetate, iar perpetuarea acestui trend de execuție bugetară comportă riscuri semnificative: deficitul bugetar ar putea ajunge la 1,8-2% din PIB la sfârșitul primului semestru.

„Această evoluție ar constitui un serios semnal de alarmă pentru piețele financiare, din perspectiva încrederii în capacitatea Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control”, punctează sursa menționată.

Deficitul comercial

În 2018, deficitul comercial a crescut cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. Pe primul trimestru din 2019, deficitul comercial a crescut cu 34% în raport cu trimestrul I al anului trecut, ritm dublu față de creșterea anuală din 2018.

(sursa: cosmin-marinescu.ro)

Potrivit graficului de mai sus, România este singura țară din Europa Centrală și de Est ale cărei deficite comerciale se adâncesc, ori aceasta înseamnă, atrage atenția consilierul prezidențial, că pierdem în continuare oportunități importante pentru producția națională.

Deficitul de cont curent

Consilierul prezidențial face o analiză și la nivelul deficitului comercial și remarcă faptul că România se găsește pe contrasens în raport cu situația țărilor din Europa Centrală și de Est, unde sunt în general înregistrate excedente de cont curent sau deficite în atenuare.

(sursa: cosmin-marinescu.ro)

„Această spirală a deficitelor aflate în continuă expansiune ridică mari semne de întrebare în privința sustenabilității. Asemenea evoluții poartă, bineînțeles, amprenta politicilor prociclice axate exclusiv pe stimularea consumului, în timp ce au fost neglijate investițiile și predictibilitatea economică – atât de necesară mediului de afaceri.

Însă, la spirala deficitelor trebuie să adăugăm și inflația – aflată recent în plină ascensiune – dar și deprecierea monedei naționale din ultimele luni. Aceste evoluții mușcă agresiv din puterea de cumpărare a românilor. Rezultă astfel tabloul unei guvernări marcate de dezechilibre și volatilitate”, subliniază Cosmin Marinescu.

Paradoxul, spune consilierul, este că toate acestea se întâmplă în plină creștere economică. „De aici și indiciul unei guvernări lipsite de responsabilitate, care pare să ofere doar iluzia sustenabilității, în timp ce împovărează, pe zi ce trece, situația economică a României”, concluzionează analistul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Inteleg ca principala problema este "deficitul bugetar care aproape s-a dublat față de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei." Asta inseamna ca importurile sunt mai mari decat exporturile. Asi fi vrut sa vad si niste solutii/masuri de micsorare a lui, pentru ca un guvern nu poate limita importurile agentilor economici. Analizele sunt cel mai simplu de facut si cifrele pot fi interpretate in multe chei, de cele mai multe ori favorabile interesului celui care le face.
    Atentie si la modul in acre sunt formulate frazele...."proiectele europene au înregistrat UN AVANS DE DOAR 7% față de situația anului 2018"......"veniturile fiscale AU CRESCUT CU DOAR 6,7% față de anul trecut, "......"pe primele 4 luni, încasările din TVA AU CRESCUT CU DOAR 12%, "....Deci, numai cresteri urmate de cuvantul "DOAR " !!! Adica totule este ok DOAR ca cresterile sunt prea mici !!!! Era mai bine in 2009 pe vremea lui Boc cand PIB-ul a scazut DOAR cu 7,1 % !!!!!
    Greu de inteles multe lucruri. Poate un post de televiziune organizeaza o dezbatere cu argumente face to face intre consilerul presedintelui si Socol, prezentat ca autorul programului economic al psd. Ar fi interesanta.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult