Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Consiliul Fiscal estimează pentru 2020 un deficit bugetar de 4,6-4,8% din PIB, față de ținta Guvernului, de 3,6% din PIB. „Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”

oameni pe strada - getty

Foto Guliver/Getty Images

Estimarea Consiliului Fiscal (CF) privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta Ministerului Finanțelor de 1 – 1,2 puncte procentuale din PIB, se arată într-o opinie publicată de Consiliul Fiscal, care adaugă că această situație „foarte complicată” reclamă măsuri suplimentare de consolidare. 

„Cea de a doua rectificare bugetară operată la finalul lunii noiembrie a anului 2019 a consemnat o revizuire majoră a deficitului bugetar de la 2,76% la 4,43% din PIB potrivit metodologiei cash, corespunzătoare unei majorări a deficitului bugetar potrivit metodologiei europene de la 2,57% la 3,82% din PIB. Majorarea semnificativă a estimării deficitului bugetar a avut drept cauze revizuirea descendentă, de o amploare fără precedent de la adoptarea Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, a veniturilor totale ale bugetului general consolidat (-18,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile bugetare totale s-au diminuat într-o măsură mult mai redusă (-2,1 mld. lei)”, avertizează Consiliul Fiscal. 

Derapajul fiscal major s-a produs, adaugă sursa menționată, ca urmare a supraestimării semnificative a veniturilor încă din construcția bugetară inițială care a fost menținută și cu ocazia primei rectificări a BGC, alți factori fiind reprezentați de încetinirea economiei, nerealizarea unor venituri temporare, precum și de suplimentarea masivă a cheltuielilor cu asistența socială și de capital.

„Astfel, se estimează că anul 2019 a marcat depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, dincolo de care Comisia Europeană (CE) poate declanșa procedura de deficit excesiv (PDE)”, mai arată CF.

Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB.

Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.

În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate. 

„Este de salutat intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor, care poate sprijini în mod semnificativ consolidarea bugetară, consideră CF.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult