Foto Guliver/Getty Images
Estimarea Consiliului Fiscal (CF) privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta Ministerului Finanțelor de 1 – 1,2 puncte procentuale din PIB, se arată într-o opinie publicată de Consiliul Fiscal, care adaugă că această situație „foarte complicată” reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
„Cea de a doua rectificare bugetară operată la finalul lunii noiembrie a anului 2019 a consemnat o revizuire majoră a deficitului bugetar de la 2,76% la 4,43% din PIB potrivit metodologiei cash, corespunzătoare unei majorări a deficitului bugetar potrivit metodologiei europene de la 2,57% la 3,82% din PIB. Majorarea semnificativă a estimării deficitului bugetar a avut drept cauze revizuirea descendentă, de o amploare fără precedent de la adoptarea Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, a veniturilor totale ale bugetului general consolidat (-18,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile bugetare totale s-au diminuat într-o măsură mult mai redusă (-2,1 mld. lei)”, avertizează Consiliul Fiscal.
Derapajul fiscal major s-a produs, adaugă sursa menționată, ca urmare a supraestimării semnificative a veniturilor încă din construcția bugetară inițială care a fost menținută și cu ocazia primei rectificări a BGC, alți factori fiind reprezentați de încetinirea economiei, nerealizarea unor venituri temporare, precum și de suplimentarea masivă a cheltuielilor cu asistența socială și de capital.
„Astfel, se estimează că anul 2019 a marcat depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, dincolo de care Comisia Europeană (CE) poate declanșa procedura de deficit excesiv (PDE)”, mai arată CF.
Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB.
Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
„Este de salutat intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor, care poate sprijini în mod semnificativ consolidarea bugetară, consideră CF.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.