Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții

O eventuală majorare a deficitului bugetar peste pragul de 3 la sută, idee vehiculată de președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este văzută de președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, drept un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, și atrage atenția că s-a mai mers pe această „rețetă” înainte de criză, iar autoritățile ar trebui să învețe din lecțiile trecutului. 

„Nu cred că deficitul prea mic este constrângerea din cauza căreia nu facem investiții, ci cred că problemele sunt cu totul de altă natură. Mi s-ar părea chiar un risc foarte mare pe care ni l-am asuma să facem deficite mai mari, pretinzând că facem investiții, când de fapt știm cu toții că mare parte din factura bugetară este alocată cheltuielilor sociale, cheltuielilor curente”, spune pentru Republica.ro președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.  

„Rețeta aceasta am implementat-o și în trecut și costurile pe care le-am plătit ca societate în ansamblu au fost foarte mari”

Ionuț Dumitru amintește că nu deficitul mic este motivul pentru care nu se fac investiții publice, ci incapacitatea autorităților de a executa programul de investiții.

„S-a mai mers pe rețeta aceasta și în trecut, înainte de criză mai ales și am văzut care a fost prețul pentru derapajul fiscal. Un deficit care a explodat în 2009 la 9 la sută din PIB și datorie publică ce s-a triplat în perioada crizei. Deci nu cred că deficitul prea mic pentru România este constrângerea din cauza căreia noi nu facem investiții. Uitați-vă la anii anteriori, de exemplu, 2012-2013. În fecare an am avut investiții mai mici, iar anul acesta și anul trecut am avut o subexecuție semnificativă a bugetului tocmai din incapacitatea de a executa programul de investiții. Și anul trecut ținta a fost cred 2,2 și cred că am închis anul cu 1,7 la sută pe cash, dacă îmi aduc aminte cifrele, iar pe ESA deficitul a fost sub 1 la sută din PIB, în condițiile în care nu ne-a forțat nimeni să ducem deficitul atât de jos, ci am ajuns acolo pentru că nu am făcut investițiile. Iar acum în 2016 discuția e cam aceeași, probabil că nu vom ajunge la 2,8 cât era ținta de deficit tocmai pentru că investițiile publice merg foarte slab”, a explicat Ionuț Dumitru.

Reprezentantul Consiliului Fiscal estimează în prezent pentru 2017, într-un scenariu de nemodificare a politicilor economice, un deficit de 3,5 - 3,6 la sută din PIB, „dacă nu se ia nici o decizie, cu tot ce e legiferat în momentul de față, inclusiv creșterile de salarii aprobate de Parlament”. „Mare parte din creșterea deficitului estimat pentru 2017 față de cel de anul acesta este tocmai generată de creșterea de cheltuieli, în special cheltuieli cu creșterea salariilor și a pensiilor”, spune Dumitru. 

În opinia șefului Consiliului Fiscal, un deficit de 3 la sută din PIB, în faza în care se află România din punct de vedere al ciclului economic, este deja„ prea mult” pentru țara noastră. 

„Nu că ne forțează cineva să facem deficite mici, ci mai degrabă prudența bugetară ne obligă la așa ceva. Ar trebui să facem deficite de 3 la sută în vremurile cele mai proaste ale ciclului economic, adică în plină recesiune. Noi facem 3 la sută și ne gândim că ar trebui să avem mai mult când avem cel mai bun moment al ciclului economic, ceea ce este total contraindicat. Repet, rețeta aceasta am implementat-o și în trecut și costurile pe care le-am plătit ca economie, ca societate în ansamblu, au fost foarte mari”, a explicat Ionuț Dumitru.

Analistul Cristian Păun spune că majorarea deficitului bugetar peste plafonul de 3 la sută ar putea atrage plata unor penalități către Uniunea Europeană.   

„Faptul că România face parte din Uniunea Europeană limitează foarte mult spațiul de manevră în ceea ce privește deficitul bugetar și datoria publică și nu numai. Ceea ce înseamnă că nu putem să depășim acel deficit bugetar de 3 la sută decât cu riscul unor penalități pe care le plătim la UE. De ce există această limitare a deficitului de 3 la sută la nivelul UE? Tocmai pentru că unele țări în trecut au derapat foarte mult - a se vedea Grecia, de exemplu - de la acest echilibru care trebuie să existe între veniturile bugetare și cheltuielile bugetare”, a explicat pentru Republica.ro profesorul de economie Cristian Păun.

Păun avertizează că în momentul în care statul acumulează un deficit bugetar, pentru câțiva ani, mult mai mult decât 3 la sută, acest lucru se va reflecta în datoria publică, ceea ce ar face economia românească vulnerabilă la o eventuală criză. 

„Nu cred că România își mai permite o expandare a datoriei publice venită pe filiera unui deficit public mai mare de 3 la sută. Și așa ne îndatorăm accelerat cu un deficit sub 3 la sută din PIB și continuăm să ne împrumutăm accelerat pe partea de datorie publică. Dacă depășim acel deficit cu 2-3 puncte procentuale probabil că datoria publică ar sări rapid de 60-70 la sută din PIB și ne-ar face foarte vulnerabili la orice criză care ar putea să vină în perioada următoare”, spune Păun. 

„Dacă ne vor în afara UE guvernanții nu au decât să scoată România din zona stabilității macroeconomice”

În plus, profesorul de economie este de părere că a pleda pentru o majorare a cheltuielilor bugetare ar fi incorect, atâta vreme cât din cauza corupției și birocrației costul pe kilometrul de autostradă este în România de 2-3 ori mai mare față de alte state din regiune.

„Mi se pare absolut incorect să pledezi pentru o expandare a cheltuielilor publice intr-un stat foarte corupt și foarte birocratic cum este România când efectiv arunci banii pe fereastră expandând acele cheltuieli fără ca banii aceia să vină spre populație cu servicii publice de calitate sau cu servicii publice de care realmente avem nevoie.

„Practic dacă banii nu se duc în autostrăzi, sau se duc în autostrăzi, dar se duc în autostrăzi care costă de 2-3 ori mai mult decât media globală sau care se realizează cu efort bugetar mult mai mare decât oriunde in lume, pe fondul birocrației, nu are sens să faci acest lucru. Ca să nu mai vorbim de faptul că de multe ori banii aceștia pe care îi clamează guvernanții în momentul de față că nu le-ar ajunge și au nevoie de expandarea deficitului bugetar nu se duc în autostrăzi, ci se duc în salarii și pensii, ceea ce însemnă în final în consum”, susține profesorul de economie Cristian Păun.

„Dacă ne vor în afara UE, guvernanții nu au decât să facă ceea ce își propun să facă, adică să scoată România din zona stabilității macroeconomice și din zona echilibrelor macroeconomice pe care le-am câștigat într-adevăr cu greu. Cu mențiunea că ar fi frumos ca în perioada următoare România să fie și mai echilibrată macroeconomic doar că să fie mai echilibrată cu taxe mai mici, or asta nu e posibil cu guvernanți care vor cheltuieli publice mai mari”, crede Cristian Păun.

Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că un guvern PSD-ALDE va aloca 6 la sută din PIB pentru investiții și va solicita Comisiei Europene o majorare a platonului pentru deficitul bugetar, pentru investiții în infrastructură, învățământ și sănătate.

„Ca să ne susținem promisiunile din campanie ne bizuim pe câteva lucruri, pe o anumită creștere economică care în ultimii ani s-a manisfestat și care trebuie să continue cel puțin la același nivel, și pe o valoare importantă a investițiilor. Am convenit cu colegii din PSD ca programul (de guvernare) să prevadă cel puțin 6 la sută din PIB pentru investiții. Va trebui România să rămână extrem de docilă și să accepte deficitul de 3 la sută care ne blochează posibilitatea de dezvoltare viitoare, sau va trebui să discutăm dacă România, investind nu în salarii și pensii, ci în infrastructură, în învățământ în sănătate, în drumuri are nevoie de un deficit mai mare?”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cat din deficit s-o regasi in pensiile celor cu 450 ron si cat in bucalatii obraji ai dlui. Ionut Dumitru, mare stiutor de carte (cat de mare ? cam de 10 ori cat un profesor, de 4 cat un medic...)...nu stiu, adica mi se pare profund nedrept. Nu conteaza imposibilitatea batranilor de a urma un tratament, lipsa banilor de carti pentru profesori (cum scrie la lege), domnu' Ionut ne bate obrazul eticii corporatiste, e pericol mare Monser. Dar salariile, primele, sporurile ...unor vasali bancheri, eficienti nevoie mare in a pacali cu credite toxice multimea naivilor sau cu dobanzi nerusinate un stat (român) care joaca la cacialma...credeti ca ii umbresc in vreun fel osanzele pachidermului...? Nu se poate la mame, la medici , la profesori...numai la cine merita (adica la ei). Nici macar solipsism. Gangaveli lamentabile...
    • Like 0
    • @ Liviu Ilioasa
      Marele pacat al acestei tari este ca 70-80% dintre locuitori gandesc ca d-voastra si in consecinta dau votul celor care,in loc de cheltuieli in investitii aducatoare de plusvaloare,prapadesc bani pt.tot felul de pomeni sociale la multi puturosi,betivi sau bani furati pt.partid si interese personale!Nu cred ca tara asta se face bine prea curand!
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Pun si eu o intrebare domnilor Paun si Dumitru: Poate Romania sa se apropie dpdv al PIB-ului de tarile dezvoltate atat timp cat regula de 3 % deficit se aplica tuturor tarilor care fac parte din UE ? 3 % deficit la un PIB de 2 000 de miliarde euro reprezinta 60 de miliarde de euro cheltuieli mai mari decat veniturile, pe cand 3 % la un PIB de 150 de mld de euro inseamna 4,5 mld euro cheltuieli......Este adevarat ca reprezinta un risc asumarea unui deficit mai mare, logic, insa daca numai daca scoti un profit bun dintr-un 1 euro investit/cheltuiala esti in masura sa reduci si datoria publica, pentru ca si investitiile reprezinta tot o cheltuiala asa cum si salariile si pensiile reprezinta cheltuieli.......
    • Like 0
    • @ Ionel
      Se poate apropia daca se opresc furturile si datul banilor la sponsorii partidelor politice.
      • Like 1
    • @ Ionel
      .
      • Like 0
    • @ Ionel
      .
      • Like 0
    • @ Ionel
      .
      • Like 0
    • @ Ionel
      Procentual e corect sa faci comparație intre economiile tarilor europene nu nominal. E adevărat ca e diferența între 60 mrd € și 4,5 dar aceeași diferența se menține și la veniturile bugetare sau PIB intre o țară cu 2000 mrd € și una cu 150. Dezvoltarea nu poate veni din deficite sau împrumuturi. De 26 de ani datoria creste mereu și nu da semne de reducere pana ce va atinge nivele nesustenabile. La cea publica care nu e așa mare ( cca 20 mrd € se adaugă cea privata care atinge deja 60 mrd € ) fapt care duce datoria la peste 50 % din PIB. Investițiile publice ar fi un motor de creștere dacă la noi nu ar fi de fapt decât un mijloc de sifonare a banilor publici către firmele de partid cu acționariat în paradisuri fiscale. În 2009 s-au tăiat de la salarii pentru așa numitele investiții publice , dar nu s-a realizat mai nimic dar banii au fost păpati de sponsorii campaniei prezidențiale pe care îi vedem acum pe la DNA. Mai degrabă aș pleda pentru atragerea la maxim de fonduri europene și investiții străine private ( mai greu de furat) și legea parteneriatului public -privat . Dezvoltarea ar trebui sa vină din exporturi și investiții directe decât din deficit. Când va trece vremea dobânzilor mici la credite ,valoarea datoriei va apăsa greu pe umerii țării , de asemenea în perioade de criză, tarile cu datorie mare au marje mici de manevră și austeritatea va face ravagii. Germania a trecut fără probleme peste criza datorită excedentelor comerciale și valutare și a unei datorii reduse raportată la PIB.
      • Like 2
  • Și căruia dintre liderii celor două partide care vor guverna,vi se pare că i-ar păsa de soarta României?
    Unicul lucru care contează este să se re-conecteze cei interesați la robinetul bugetar și la cel al aranjamentelor bănoase în folos propriu.
    Am uitat de a doua motivare:amputarea brațului Justiției.
    Restul sunt furlandiseli,dă-l dreak de interes național!
    • Like 1
  • Ma întreb: Totuși care este rolul acestui Consiliu Fiscal?
    Pana in prezent, nu am auzit nici un aviz/ comentariu favorabil....dar realitatea a demonstrat ca acțiunile Guvernelor blamate....au fost foarte bune.
    • Like 0
    • @ Ciobanu Vasile
      Imi puteti da exemplul unei masuri bune, argumentat?
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult