Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Constanța nu este un pol al dezvoltării, ci un județ care trăiește două luni pe timp de vară

Imagine de ansamblu cu orașul Constanța, judetul Constanța, luni, 12 august 2019

În ultimul an, am analizat modul în care au evoluat salariile în diferite zone ale țării. Astfel, am accesat constant comunicatele Institutului Național de Statistică pentru a vedea unde se află județul Constanța.

În mentalul colectiv, la nivel național, cetățenii României trăiesc cu impresia că județul Constanța este unul dezvoltat, un pol al dezvoltării.

Dar să privim unde se află Constanța, de fapt. Suntem pe locul 10, la nivel național, în ceea ce privește media salariului net, pentru fiecare angajat, cu 3048 lei. Pe prima poziție se află Mun. București, cu o sumă de 4260 lei, pe poziția a doua se află Jud. Cluj cu 3867 lei, urmat de Jud. Timiș cu 3460 lei, iar pe locul 4 urmează Jud. Sibiu cu 3318 lei.

Dezvoltarea județului Constanța nu doar că a stagnat, însă acest județ a fost constant ocolit de mari investiții. Se pare că județul Constanța este din nou lăsat de izbeliște, iar dezinteresul pentru dezvoltarea sa este regula ce a definit alocările de la buget.

Constanța nu este un pol al dezvoltării, ci un județ care trăiește două luni pe vară. Județul este avid după investiții. Lipsa investițiilor a dus la creșterea ratei de emigrare în rândul tinerilor, cauza principală a exodului fiind lipsa locurilor de muncă bine plătite și a perspectivelor.

Constanța are nevoie ca de aer de investiții, în caz contrar exodul tinerilor va continua. Nimeni nu își dorește să trăiască într-un oraș (sau județ) condamnat la subdezvoltare.

Am admirat mereu cum s-au dezvoltat județele din Transilvania. Vizitez mereu Sibiul, Clujul, Oradea sau Timiș. Știti de ce s-au dezvoltat aceste județe? Știți de ce sunt date aceste județe mereu exemplu? Răspunsul este unul simplu. Acestea s-au dezvoltat pentru că au beneficiat de investiții, atât de investiții străine private, dar și de bani de la bugetul de stat.

Această direcție este caracteristică ultimii 10 ani. Transilvania s-a dezvoltat, nivelul de trai a crescut, salariile s-au majorat si acestea. Județele din Transilvania au devenit un magnet pentru investiții și multe dintre acestea au devenit pol de dezvoltare.

Dar ce se întâmplă în Constanța? Răspuns: nimic. Privim spre vestul țării și continuăm să sperăm că spre Constanța vor fi direcționate investiții și bani pentru finanțarea de proiecte. Acest lucru nu se întâmplă însă doar în Constanța, dar și în sudul țării și Moldova.

Aceste zone nu vor avea nicio șansă din punct de vedere economic, vor continua să se zbată în subdezvoltare în lipsa investițiilor.

Problema nu este doar că sudul țării este subdezvoltat și că va pierde economic, dar va crește și ecartul față de județele din Transilvania. Județele din sud sunt din nou ignorate. Privirea de ansamblu este cea care face diferența și anume dezinteresul pentru Constanța.

Astfel, privind alocarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021, alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli (Sursa: Site-ul Camerei Deputaților) aflu cu surprindere că pentru Constanța sunt alocați zero lei.

Zero, adică nimic. Nimic, adică dezinteres total pentru Constanța.

Peste 73% din sumele alocate se îndreaptă spre Transilvania, anume 279 milioane lei dintr-un total de 379 milioane lei. Pentru a avea o imagine clară, menționez mai jos sumele alocate județelor din Transilvania:

  • Jud. Alba – 25,5 milioane lei
  • Bihor – 30 milioane lei
  • Bistrița Năsăud – 12,10 milioane lei
  • Brașov – 61,52 milioane lei
  • Cluj – 18,31 milioane lei
  • Covasna – 21,32 milioane lei
  • Maramureș – 14,14 milioane lei
  • Mureș – 10 milioane lei
  • Sălaj – 9,24 milioane lei
  • Sibiu – 30,67 milioane lei
  • Timis – 46,57 milioane lei

Înțeleg, de exemplu, alocările pentru investiții în județe sărace precum Covasna sau Sălaj, însă Alba, Bihor, Brașov, Timiș sau Sibiu iau partea leului, 212,57 milioane lei, adică peste 56% din suma totală de 379 milioane lei.

Pentru doar 5 județe este alocată această sumă. Efectul este unul previzibil, anume frânarea proiectelor din județele din sud și Moldova, dar și creșterea disparității între județele din Transilvania.

Dacă spre Transilvania se îndreaptă 279 milioane lei, restul de 100 milioane lei sau 27% din suma totală se duc spre județe din sud și Moldova. Ce am mai observat, în afara de alocările geografice inechitabile, alocări ce țin mai mult de criterii politice. Astfel nu știu cum de primarii USR PLUS au beneficiat de sume de bani din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, cu toții.

Continuând această sfidare la adresa județelor din sud și în primul rând a județului Constanța, se va reuși un singur lucru, anume condamnarea acestor județe la subdezvoltare.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Investitiile realizate, indiferent de zona geografica sunt un castig pentru tara. Sa nu uitam ca realizarea lor aduce bani in plus la buget. Cine a demonstrat ca stie sa foloseasca banii alocati are tot dreptul sa primeasca in continuare. Daca tot vorbim de Constanta ..... a fost finalizata refacerea falezei (investitie) si acum lucram la Cazinou. Deseurile din demolari, fluxul de materiale noi, utilaje tehnologice se transporta pe mare? Nu cumva la final va fi necesara reabilitarea falezei?
    • Like 0
  • Județul nu se dezvolta din doua motive: (1) Niciun privat nu investește nimic aici din cauza corupției sufocante. (2) Autoritățile locale nu au fost capabile niciodată să propună proiecte credibile pentru finanțare de la centru.
    • Like 0
  • Poate ca nu exista investitii private in Constanta si pentru ca este unul din cele mai corupte judete din tara. Din punct de vedere infrastructura Constanta este totusi foarte bine conectat dpdv al infrastructurii. Investitorii privati puteau fi de mult atrasi de o administratie locala capabila. O veste care in schimb ar trebui sa ne bucure in schimb este legata de dezvoltarea parcului industrial langa Constanta: https://www.economica.net/globalworth-a-demarat-constructia-constanta-business-park-proiect-mixt-de-peste-200-de-milioane-de-euro_177667.html
    • Like 0
  • Un articol extrem de interesant si care ar trebui sa faca multa lumina, in special in randul constantenilor care, cand, in sfarsit si-au luat inima in dinti si au votat un primar de dreapta, isi vad acum toate sperantele si tot optimismul distruse. O asemenea alocare bugetara pe preferinte politice e pur si simplu o mizerie care arata negru pe alb ca USR nu e cu nimic mai presus de ciuma rosie din PSD. Sa condamni Constanta la subdezvoltare e cu atat mai grav cu cat in prezent nu mai e condusa de mafia Mazare+PSD. Felicitari pentru articol, ar trebui promovat maxim!
    • Like 0
  • Ardealul nu primește nici pe departe atât cât i se ia. Până când să tot fie luați bani din Ardeal și pompați în găurile negre din Olt, Teleorman, Giurgiu, Vaslui, etc., pentru a stimula hoția.
    Dar, ca principiu, autorul ar fi făcut mult mai bine dacă ar fi combătut o altă problemă: de ce, la fel ca pe vremea comuniștilor, banii trebuie adunați la București și apoi împărțiți, mai mult sau mai puțin discreționar, în teritoriu?
    • Like 2
    • @ Gheorghe Burz
      @Gheorghe Burz
      Ati citit anexa 7.03? Am dat sursa, anume site-ul Camerei Deputatilor.
      • Like 1
    • @ Gheorghe Burz
      Nume check icon
      Acum ceva ani a fost prezentata o situatie referitor la contributiile judetelor/regiunilor vs. cat au primit inapoi de la stat. Situatia era interesanta in sensul ca Transilvania iesea pe zero, Banatul negativ, Bucuresti/Ilfov pe minus care acoperea Moldova, Valahia si Dobrogea.
      In orice tara exista astfel de disensiuni intre zonele bogate si sarace si acestea vor exista in continuare. Este si un principiu al solidariatii sociale care functioneaza si in tarile din Vest. Singura problema pe care o vad eu este ca ani de zile s-au pompat foarte mult bani in acest zone sarace, iar acest lucru nu a fost facut pentru a dezvolta regiunile, ci pentru a le subjuga si mai mult fata de centru pentru voturi. Acei bani au disparut in "neant" si atunci te intrebi pe buna dreptate de ce sa le mai dai, daca nu stiu sau mai degraba nu vor sa ii foloseasca asa cum trebuie. Daca au fost sau nu "persecutati" de-al lungul timpului hai sa vedem absorbtia de fonduri Europene si atunci vom vedea in ansamblu ce s-a intamplat.
      In Transilvania lucrurile au stat diferit pentru ca a fost o combinatie mai buna - nu perfecta nici aici - intre dorinta, putinta, furat mai putin si folosire de fonduri europene. Ca s-a facut o impartire partinica in functie de partide? Cu siguranta ca si acest lucru exista. Trebuie si PNL sau USR sa recompenseze rezultatul votului. Ca se aseaza pe zonele mai dezvoltate economic nu este o noutate pentru ca asa voteaza dreapta de ani de zile. In plus PNL si USR sunt "condamnate" al performanta si crestere economica pe care nu o sa o faci niciodata in judetele de stanga. De aceea judetele care "plang" de discriminare sa multumeasca PSD-ului pentru acest lucru.
      Totusi in timp trebuie vazut ce este de facut cu aceste judete. Merita sa le aduci la nivelul celor "avansate" sau acolo trebuie facuta alta politica economica. Poate sa se investeasca mai mult si SERIOS in agricultura si nu neaparat in industrie sau servicii mai ales ca nu ai universitati si resurse de personal bine pregatit. Cred ca trebuie sa ne gandim ce vrem sa facem si dupa aceea cum impartim banii corespunzator.
      • Like 0
  • Vad, in sfarsit, ca cineva a remarcat decaderea constanta, de la an la an, a orasului Constanta. Din pacate, eu locuiesc aici si simt in fiecare zi starea deplorabila a orasului. Avem un primar nou, de la care asteptam mult, dar care are are alte prioritati. Adevarul este ca, cea mai mare problema a orasului Constanta sunt parcarile. Nu este lipsa investitiilor, faptul ca cei mai multi dintre copiii nostri pleaca in vestul tarii, daca nu pleaca in afara tarii. Tinerii nascuti si crescuti in Constanta nu au nici o sansa la un trai decent in acest oras. Este un oras sarac, tinut la limita saraciei de catre marii patron care activeaza in turism sau in alte domenii, pentru ca este in interesul lor. Important este sa intre multi bani in buzunarele lor si cat mai putin la noi, restul. Motivul este evident. Asa am ajuns pe locul 10. Dar cred ca locul 10 e mult. Noi suntem mult mai jos. Dar cui ii pasa?
    • Like 0
  • Păi da, până acum C-ța a fost boicotată sistematic de guwerner-ele dreptei reacționare fiindcă fostul primar Decebal Făgădău era de la PSD și de asta nu i s-au dat bani. Faptul că orașul nostru a avut totuși o dezvoltare, fie ea și lentă, iar acum e pe locul 10 la nivel național, chiar și în condițiile astea, e o minune. Cu noul primar pnl și cu majoritatea diletantă de dreapta, precis că orașul nu doar că va stagna, ci va involua, deja sunt toate semnele!

    În altă ordine de idei, "marele" salariu mediu de 4260 lei la București, adică vreo 875 euro, nu numai că este foarte departe de salariul mediu din Germania, țară europeană normală și democratică, dar este mult sub limita a ceea ce în Germania este considerat Hungerlohn - în traducere ad literam salariul foamei, în traducere adaptată salariu de mizerie!

    Deci iată, după mai bine de 3 decenii de capitalism exploatator, noi în România nu am ajuns încă nici măcar la 1500-2000 euro, salariul de mizerie din Germania, unde venitul minim brut pe oră este de 9,50 euro începând cu ianuarie 2021 și se preconizează să crească la 10,45 euro până la mijlocul anului 2022. Ca să nu mai zic că acolo Hungerlohn se câștigă în așa-numitul Niedriglohnsektor - sectorul salariilor mici și al muncilor necalificate!

    De asta este rău în România și de asta pleacă tot mai multă lume, nu numai din C-ța, ci din toată țara: vinovatul principal este burghezia exploatatoare privată de aici din România, care plătește printre cele mai mici salarii din Europa, de câteva ori mai mici decât în Germania și în alte țări europene normale. Și guvernările de dreapta, în care salariile nu numai că au stagnat, ci pe vremea lui Băsescu și Boc au fost chiar tăiate! PSD s-a străduit să majoreze treptat salariile, ceea ce e bine, dar nu și suficient. Diferențele față de salariile normale din țările europene normale s-au redus considerabil, însă nu au fost total eliminate; de ex. un medic rezident în România câștigă acum de 3 ori mai puțin decât în Germania; desigur, acesta este un progres față de "iepoca băsescu", în care diferența era de 10 (ZECE!!!) ori, însă micșorarea diferenței de la 10 ori la 3 ori nu este suficientă; numai eliminarea diferenței va duce la eliminarea dorinței de emigrare în rândul tinerilor medici.

    Dar na, "dreptacii" sunt meteu refractari la majorări salariale și vin mereu cu aceeași placă stricată cum că majorările salariale ar împovăra burghezia, în loc să impună majorări și să strângă burghezia cu ușa să dea salarii mai mari la popor! Nu-i de mirare că atâta lume continuă să plece din țară!
    • Like 3
  • Mihai check icon
    Faptul că nu se dezvoltă multe in Constanța are de-a face cu acele 2 luni pe an care fac orașul mai deosebit de altele. Sunt 2 luni în care curge miere și lapte de care toți vor să profite și care aduc câștiguri mult mai mari decât în alte zone. Problema e că din 2 luni nu poți trăi un an și apoi face investiții. Plus că o mare parte din angajați sunt sezonieri din alte zone iar banii respectivi pleacă din județ. Deși statul a rezolvat infrastructura destul de timpuriu față de alte zone, firmele au reticență în a deschide birouri acolo. Poate are și ceva legatură cu cine a condus județul și orașul respectiv. Pe undeva deși avea o poziție bună, orașul a pierdut startul. De la nivel central nu știu ce s-ar putea face din moment ce economia privată nu funcționează. Cauza ar trebui căutată mai degrabă la oraș, la județ.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Si ar mai fi interesant sa vedem si cati bani europeni au fost luati in judetele transilvane si cate in cele la care le plangem de mila.
    • Like 2
    • @ Nume
      Asa este. In orasele dezvolt ate s-au scris proiecte si s-au luat bani europeni. Bani care au dus la dezvoltare.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Aveti dreptate. C-ta nu este un judet dezvoltat. De ce? Pentru ca ani de zile a fost printre judetele fruntase in coruptie. Toti au furat cat au putut acolo. Atat la nivel macro, dar si la nivel micro. Litoralul este o teapa pe fata. In faimosul port platesti foarte mult bani pe servicii proaste. Iar daca vrei sa faci afaceri aici nu este lasat de localnici. Ne plangem ca PNL + USR nu le dau bani acum, dar ani de zile cand la putere a fost PSD de ce nu s-a dezvoltat daca erau atat de priceputi?
    Au primit autostrada acum 20 de an ca sa lege portul de restul Europei. Au legat ceva? Nimic. Ne plangem ca UE nu doreste sa ne dezvoltam. Nu, noi nu dorim sa ne dezvoltam pentru ca nu stim decat sa furam.
    • Like 4


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult