Corporatistele care devin mame, „pedepsite” cu plafonarea indemnizației: „Dintr-o dată, eram considerată o cheltuială pentru stat. Înainte fusesem un venit”

Comisia de muncă a Camerei Deputaților a stabilit creșterea valorii indemnizației de creșterea a copilului de la 600 la 1.000 de lei, eliminarea plafonului de 3.400 de lei și înlocuirea lui cu 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni. În același timp, Comisia a hotărât că femeile vor beneficia de acelaşi nivel al indemnizaţiei, indiferent dacă optează pentru 12 sau 24 de luni de concediu maternal, iar măsurile ar putea intra în vigoare la începutul lui iulie 2016.

Ministrul Muncii, Ana Costea, care a fost prezentă la dezbatere s-a opus însă eliminării plafonului de 3.400 de lei. 

„Ţinând cont de posibilităţile de susţinere bugetară, chiar dacă o să vă supăraţi pe mine, nu pot să vin să susţin ideea, tocmai pentru că manifestăm o preocupare şi o grijă faţă de mame şi femei (...) Vă solicit renunţarea la cele două opţiuni de concediu şi reglementarea pentru toate situaţiile a concediului până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilităţi, menţinerea limitei maxime de 3.400 de lei, corelativ cu extinderea perioadei de acordare a stimulentului de inserţie cu un an. Pentru această variantă estimăm o creştere de aproximativ 4000 de beneficiari şi un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar pe care noi l-am calculat'', a spus ea. 

În 2010, când indemnizația a fost plafonată la 3.400 de lei, Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, lucra într-o corporație și se pregătea să aducă pe lume un copil. 

„Eram chiar înainte de a naște, literalmente cu câteva săptămâni înainte să nasc. Nu mi-am făcut planurile să rămân însărcinată ca să iau banii ăștia, dar recunosc că pentru mine era un confort faptul că primeam bani proporțional cu cât muncisem și cu cât contribuisem la asigurările sociale. Lucram în corporație și, da, aveam un salariu mare, 3.400 de lei era sub ceea ce ar fi urmat să primesc dacă aș fi primit 85% din salariu. A fost foarte dezamăgitor și a fost greu faptul că s-a întâmplat înainte să nasc și am trăit în direct toată problema asta”, își amintește Alina Kasprovschi. La vremea respectivă, cifrele arătau că 10.000 de mame cu salariul mare urmau să fie afectate de măsură, iar oficialii guvernamentali își argumentau decizia dând exemplul unei notărițe care avea venituri de 100.000 de euro. 

„Toată lumea se temea că acum femeile vor abuza, vor face aceste fraude, își vor înregistra fictiv venituri pentru a avea foloase necuvenite. Dar cred că noi, femeile din corporații, simțeam că noi nu suntem în această situație și nu avem cum să fraudăm, pur și simplu avem un salariu mare, am muncit și muncim pentru el, plătim taxe pentru el. Este complet nedrept, atâta timp cât impozitul pe salariu nu este plafonat, să se plafoneze indemnizația de creșterea copilului”, spune Alina Kasprovschi. La acel moment a simțit că ea nu contează pentru statul român. „Eram considerată a fi o cheltuială pentru stat și acest lucru nu m-a făcut să mă simt foarte bine. Mai ales că înainte fusesem un venit”, povestește ea.

Spune că, deși decizia de plafonare a indemnizației i-a dat planurile de tânără mamă peste cap, nu s-a întors mai devreme la serviciu din acest motiv. Însă știe cazuri de femei care au fost nevoite să o facă.

Este convinsă că măsura de eliminare a plafonului este cea corectă. „Atâta vreme cât nu există un plafon pentru ceea ce dai, nu trebuie să existe un plafon pentru ceea ce primești. Cred că lucrurile trebuie să fie corelate și cred că oamenii ăia care muncesc mult și care plătesc mult la stat și care produc în general multă valoare chiar nu ar trebui să fie limitați”, spune Alina Kasprovschi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp