Comisia de muncă a Camerei Deputaților a stabilit creșterea valorii indemnizației de creșterea a copilului de la 600 la 1.000 de lei, eliminarea plafonului de 3.400 de lei și înlocuirea lui cu 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni. În același timp, Comisia a hotărât că femeile vor beneficia de acelaşi nivel al indemnizaţiei, indiferent dacă optează pentru 12 sau 24 de luni de concediu maternal, iar măsurile ar putea intra în vigoare la începutul lui iulie 2016.
Ministrul Muncii, Ana Costea, care a fost prezentă la dezbatere s-a opus însă eliminării plafonului de 3.400 de lei.
„Ţinând cont de posibilităţile de susţinere bugetară, chiar dacă o să vă supăraţi pe mine, nu pot să vin să susţin ideea, tocmai pentru că manifestăm o preocupare şi o grijă faţă de mame şi femei (...) Vă solicit renunţarea la cele două opţiuni de concediu şi reglementarea pentru toate situaţiile a concediului până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilităţi, menţinerea limitei maxime de 3.400 de lei, corelativ cu extinderea perioadei de acordare a stimulentului de inserţie cu un an. Pentru această variantă estimăm o creştere de aproximativ 4000 de beneficiari şi un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar pe care noi l-am calculat'', a spus ea.
În 2010, când indemnizația a fost plafonată la 3.400 de lei, Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, lucra într-o corporație și se pregătea să aducă pe lume un copil.
„Eram chiar înainte de a naște, literalmente cu câteva săptămâni înainte să nasc. Nu mi-am făcut planurile să rămân însărcinată ca să iau banii ăștia, dar recunosc că pentru mine era un confort faptul că primeam bani proporțional cu cât muncisem și cu cât contribuisem la asigurările sociale. Lucram în corporație și, da, aveam un salariu mare, 3.400 de lei era sub ceea ce ar fi urmat să primesc dacă aș fi primit 85% din salariu. A fost foarte dezamăgitor și a fost greu faptul că s-a întâmplat înainte să nasc și am trăit în direct toată problema asta”, își amintește Alina Kasprovschi. La vremea respectivă, cifrele arătau că 10.000 de mame cu salariul mare urmau să fie afectate de măsură, iar oficialii guvernamentali își argumentau decizia dând exemplul unei notărițe care avea venituri de 100.000 de euro.
„Toată lumea se temea că acum femeile vor abuza, vor face aceste fraude, își vor înregistra fictiv venituri pentru a avea foloase necuvenite. Dar cred că noi, femeile din corporații, simțeam că noi nu suntem în această situație și nu avem cum să fraudăm, pur și simplu avem un salariu mare, am muncit și muncim pentru el, plătim taxe pentru el. Este complet nedrept, atâta timp cât impozitul pe salariu nu este plafonat, să se plafoneze indemnizația de creșterea copilului”, spune Alina Kasprovschi. La acel moment a simțit că ea nu contează pentru statul român. „Eram considerată a fi o cheltuială pentru stat și acest lucru nu m-a făcut să mă simt foarte bine. Mai ales că înainte fusesem un venit”, povestește ea.
Spune că, deși decizia de plafonare a indemnizației i-a dat planurile de tânără mamă peste cap, nu s-a întors mai devreme la serviciu din acest motiv. Însă știe cazuri de femei care au fost nevoite să o facă.
Este convinsă că măsura de eliminare a plafonului este cea corectă. „Atâta vreme cât nu există un plafon pentru ceea ce dai, nu trebuie să existe un plafon pentru ceea ce primești. Cred că lucrurile trebuie să fie corelate și cred că oamenii ăia care muncesc mult și care plătesc mult la stat și care produc în general multă valoare chiar nu ar trebui să fie limitați”, spune Alina Kasprovschi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Oricum ar fi in teorie, cercul vicios de care vorbiti descrie bine realitatea romaneasca din prezent; un sistem bun de suport social din partea statului e mult mai greu de reglementat si sustinut decat un stat minimal capitalist in care lumea munceste si se ajuta reciproc. Din pacate, primul model este mai realist, dupa mine.
O sa zici ca suma e suficienta; Poate pentru tine- care stai la mama si la tata- intr-o garsoniera confort 2; Unii oameni ( si e si cazul acestei femei- dar si a cel putin 5-10 000 de altele) si-au croit- prin puterea lor, a mintii si a scolii pe care au ingerat-o pe cand altele mancau seminte in fata blocului cu handralaii ( angajati ca bodyguarzi la metrou sau la supermarketul din colt). Si atunci- sa le punem pe toate in aceeasi oala? Pe cine ar mai incuraja statul roman sa munceasca? pe cine ar mai incuraja statul roman sa creasca natalitatea? Tot pe aia care au educatie cat neanderthalienii, si si-o exhiba zilnic in toate modurile si pe toate mijloacele de comunicatie?
Si- apropos_ fiecare hceltuieste la mall cati bani isi permite si vrea; Nu i-ai dat nici tu- si nici statul de pomana ( mai putin populatiei "sustinute" prin aceste masuri arbitrare de pomana socialista); Asa ca nu vad de ce te roade pizma... Muceste si tu- si cheltuie-i pe toti unde vrei .... Asta e un principiu adevarat capitalist;
Faptul ca nu exista o plafonare a contributiilor produce frustrari in toate domeniile, dar mai ales in cel al asigurarilor sociale.
A nu se confunda plafonarea contributiilor cu impozitarea, care este logica sa nu fie plafonata.
Din punctul meu de vedere, solutia este utilizabila si va stinge majoritatea discutiilor. In cazul pensiilor, cel putin, discutiile nu mai exista la noii pensionari ci doar la cei mai vechi, care intr-adevar au inselat uneori sistemul prin declaratii de sume false.
Cam asta-i "alternativa". Mergem pe ea?
Niciun politician din vremile noiastre nu va lua masuri corecte ( nu spun dure- pt ca dure- sau nu- ele trebuie sa fie in primul rand corecte)
Din salariu se duc separat contributia la pensie. Cand se calculeaza pensia exista un sistem de puncte. Maxim 3 puncte. Au fost prin anii 90 o perioada cu maxim 5 puncte, apoi s-a scos. Cine are salariu mai mare decat pragul de 3 puncte e limitat la 3 puncte, i-a aceeasi pensie ca cei cu salariu ceva mai mic dar la pragul de 3.
Sistemul de pensii romanesc nu e echitabil, astfel ca corporatistele trag si la pensii private si economii si investitii ( contribuit la pensia de 400 euro dedusi dar eu contribui mai mult). Acestea vor duce la bunastarea familiei pe viitor (si a copilului) iar cei 2 ani limitati la 3400 inchid contributiile personale...
N-am niciun discurs; Este pur si simplu parerea unuia care a mai citit cate-o istorie, si si-a facut propria imagine ( ba chiar am citit-o- pe sarite, e drept- si pe aia a lui Roller) despre cu se desfasoara evenimentele si care-s cauzele care determina o anumita actiune;
Da`, ce nevoie am eu a ma justifica in fata uneia care arunca o piatra-n apa;....
In alta ordine de idei- " imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă[...] a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români."
Te rog sa-mi spui ce drepturi au in plus. Sunt cumva scutiti de impozit? au drept la uniune civila? sunt blamati in societate sau nu?
In fine, n-are sens.....
- Sunt tari (mai ales cele nordice) dominate net de catre persoane homosexuale
- Un exemplu concret este presiunea lor sociala pentru desfiintarea legaturii heterosexuale.
Ce inseamna "tari dominate net de catre homosexuali"? Asta suna ca si cum in vreo tara ar fi 75% din populatie homosexuali si s-ar plimba pe strada cu pusti obligand heterosexualii sa nu mai fie homosexuali. Chestiune la fel de greu de obtinut ca si obligarea homosexualilor sa nu mai fie homosexuali. Unde ai auzit de vreo presiune pentru desfiintarea legaturii heterosexuale? E chiar prima data cand aud de asa ceva. Homosexualii au fost si vor fi intotdeauna o minoritate de care suntem mult prea speriati. Sunt suficiente motive de spaima in lume de la incalzire globala la retarzi religiosi care omoara oameni in cafenele incat sa nu fim atat de stresati in privinta unor oameni care fac sex altfel decat facem majoritatea. La urma urmei sunt aici dintotdeauna si iata, nu a crapat planeta, nu au iesit toti diavolii din infern.
Oare cum am ajuns de la nivelul de trai al bebelusilor si mamelor la homosexuali/tigani/arabi? Practic mai avem un singur pas pana cineva o sa inceapa sa vorbeasca despre Daci si suprematia lor universala. Ai, tocmai am pomenit eu.
Consider ca concediu de maternitate e corect sa fie corelat cu suma platita la contriubutiile sociale (impozitul se duce in alta parte). Oricum se nasc sub 200 mii de copii anual in Romania, jumatate din ei au mamele cu salariu minim pe economie ( si nu ii numara nimeni pe cei cu parinti cu singurul venit: alocatia de 200 lei).
Cand am nascut eu era plafonul la 600+200 alocatie. Adica venitum mi-a scazut la 1/5 dar aparea inca o gura in casa. Stiam de asta, cand am decis copil aveam rezerve si nu am calculat pe banii de la stat. Dar cu siguranta ca din cauza plafonului nu am facut al 2lea copil: rezervele le terminai pana m-am intors la munca, si apoi m-am reintegrat profesional ....inca o pauza nu mi-am permis.
Unii chiar nu-si dau seama ca un dialog pe net presupune MACAR acelasi nivel de politete ca cel din lumea reala.
Oricum,e un dialog al surzilor,in care cei bogati privesc chestiunile comunitare de la alt nivel ca restul.A le cere sa renunte la privilegii nemeritate ,invocand argumente logice, e prea mult.
Vor vedea doar lefurile lor de mii de euro,care i-ar situa dincolo de bunul simt.Orice argument pentru moderatie va fi considerat un atac personal si...vor raspunde:cu sarcasme,rastalmaciri de sensuri si mitocanii,in cele din urma.Domnule Vasile Pop,am incheiat orice polemica cu dvs.
Acum inteleg de ce majoritatea se abtin sa comenteze polemic:se expun la atacuri la persoana si alte golanii,mai FINE sau mai CORPORATISTE.
Daca va deranjeaza prezenta in discutie a Vamei Vechi si a pachetelor Jack Daniels, nu pricep de ce faceti publice pozele respective. Intentia mea nu era de a blama respectivele chestiuni, nu sunt dusmanul Jack Daniels-ului. Doar ca perceptia dumneavoastra asupra a cati bani sunt suficienti sau nu pentru o mamica e discutabila. Mai uitati-va nitel la chiriile din orasele mari, la preturile locuintelor si la practic orice tine de cresterea sanatoasa a unui copil. Nu o sa ma convingeti sa ma simt prost pentru "lefurile de mii de euro", m-am intretinut singur in facultate si am muncit pentru respectivele "lefuri". Recomand tuturor aceasta varianta. Nu are legatura cu bogatia, mai am de platit 24 ani rate pentru un apartament in bloc comunist, sa fim seriosi. E trist cat de mult va afecteaza imbunatatirea normala a traiului unor mamici si a unor copii care sper sa ajunga mai putini acri decat domnia ta.
Deci: DA- legea ar trebui sa-i satisfaca pe toti (inclusiv pe sefa Claudiei) in functie de ce aduc ei comunitatii numite STAT;
1. Chiar daca denumirea poate sugera un ajutor social, indemnizatia nu este un ajutor social ci o remuneratie oferita pe perioada in care, datorita faptului ca nu munceste pentru a creste un copil, mama nu poate primi salariu.
2. Daca am aplica regula plafonarii indemnizatiei de crestere a copilului si la pensii (e acelasi lucru, doar perioadele difera), de ce nu am plafona si pensiile (care pensie reprezinta pana la urma tot o compensare a salariului pe care fostul angajat nu-l mai primeste)? Pentru ca, nu-i asa, 3400 lei acopera cu brio necesitatile unui pensionar (care nu mai are de crescut copii.. poate doar nepoti dar iesim din sfera discutiei de fata). In schimb, vedem pensii de 7000 - 9000 chiar peste 10000 lei. Si astea se acorda nu pentru maximum 2 ani.
3. Indemnizatia nu este un ajutor oferit copilului, cum am citit mai sus. Este o plata catre mama, care sa compenseze macar partial, lipsa salariului. Copilul primeste alocatie (ca valoarea acesteia este infima in raport cu necesitatile de baza ale unui copil, este o cu totul alta discutie).
4. Discutiile despre sumele care acopera nivelul de trai cu care s-au obisnuit mamele ce primeau salarii de peste 3400 lei iarasi nu-si au rostul si sunt contraproductive. Acele mame si-au construit nivelul de trai pe baza venitului net! Adica dupa ce au platit (relativ mult, raportat la salariul lor) ceea ce datorau statului.