„Ești cu prietenul tău cel mai bun din școala primară, e aproape de sărbători, învățătoarea vă pune să faceți reni de Crăciun, tocmai ți-ai lipit degetele și încerci să ți le dezlipești. Ești fericit și tu nu știi asta". (Foto: Getty Images)

Avem, iată, libertatea de a citi orice, neîngrădit și necenzurat, nu mai avem cărți „pe sub mână” și ridicol cenzurate, dar ridicăm singuri zidul lecturilor facile și a pseudo-științei în fața științei adevărate care acum ne e atât de accesibilă. Și ne simțim bine în această nouă cușcă a credințelor noastre care ne confirmă ideile,

Cam prin toate vacanțele se întâmpla asta, iar pe părinți îi durea, îmi dau seama acum. Mi-au tot zis ei să ies în lume să-mi fac prieteni și să stabilesc legături sociale, dar parcă nici atât de frecvent. Cât de sociabil să fi fost încât să vreau să plec non-stop de acasă?

Am avut norocul, bucuria și plăcerea să cunosc persoane din alte țări și din alte culturi, iar un lucru este cert. Nimeni nu este perfect. În schimb nu am putut să nu remarc gradul diferit de încredere în sine, în propria cultură și civilizație. De ce nu și noi? (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

E genul de întâmplare măruntă pe care o privesc uneori ca pe o manifestare în lumea concretă a ceva ce doar pot să intuiesc, dar nu pot să definesc. Nu toate trenurile trebuie prinse întotdeauna, nu toate drumurile trebuie să ducă musai undeva, nu toate proprietățile trebuie încuiate în 100% din timp, nu toate greșelile sunt fatale. (Foto: Getty Images)

Dacă nu suntem atenți, toată povestea frumoasă pe care ne-am spus-o despre avantajele lucratului și învățatului online se poate întoarce împotriva noastră. Iar riscul cel mai mare este la adolescenții și copiii care petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor. (Foto: Răzvan Peristeri Facebook)

Cu mult cinism, ministrul Educației face din problema închiderii școlilor o chestiune de preferință a părinților, încercând să își ascundă, prin diviziunea pe care o creează, lipsa de viziune și strategie. (Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu)

În capul mesei, cum intrai pe ușă, stătea bunicul. Făcea salata, șprițul pentru soția lui și sucul pentru ceilalți patru, din sirop de vișine și sifon. Tot el era responsabil și cu bancurile la adresa celei care i-a fost alături mai bine de 58 de ani: găluștele din zeamă erau „obuze”, iar sarea pesemne că „s-a scumpit” dacă lipsea din farfurii. (Fotografie generică Getty Images)

Știu de prin cancelariile prin care am trecut ce discuții erau pe tema asta. Ce invidii erau pe cei care aveau clase cu copii mai bogați. Mai un medic, mai un patron de nu știu ce magazin sau cu vreo firmă de construcții. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Îi învățăm „să se descurce” când trebuie să aștepte la tobogan. Da’, ce, al meu e mai prost? Îi aplaudăm și le validăm sălbăticiunea nativă când își fac singuri dreptate prin ilegalități „simpatice”. Ne bucurăm să sunt șmecheri, că „n-o să moară niciodată de foame” și că „mai bine să plângă mă-sa decât mama”. (Foto: Getty Images)