Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Costul închiderii școlilor este copleșitor, chiar dacă pentru moment invizibil

school - (Foto: Wavebreak / Profimedia)

Foto: Wavebreak / Profimedia

În urmă cu un an m-am numărat printre primii care au susținut închiderea școlilor. Am susținut și lockdown-ul instituit pe 15 martie, ca măsură de precauție și de frânare a pandemiei. Am explicat de ce: nu știam mare brânză despre virus, nu știam ce tratamente funcționează (la nivel mondial s-au făcut experimente pe pacienți cu hidroxiclorochina ș.a., dovedite ulterior cel puțin ineficiente), nu aveam echipamente medicale, pe scurt, un dezastru umanitar era iminent. Am arătat că această măsură reprezintă „opțiunea nucleară", pe care poți să o folosești in extremis, cu unicul scop de a întârzia propagarea pandemiei, nicidecum de a o stopa.

În ceea ce privește educația, costul închiderii școlilor este copleșitor, chiar dacă pentru moment invizibil. Puțină lume îi dă atenție; mass media este preocupată mereu cu evenimentele momentului. Peste ceva timp, un an sau poate doi, când catastrofa educațională va deveni vizibilă, brusc o să ne lamentăm. Dar orice profesor vă poate spune: ce s-a întâmplat în acest an de pandemie este că am sacrificat educația a milioane de copii și de tineri. Școala online a retezat pur și simplu stimulentele pentru învățare, atâtea câte erau într-un sistem care producea oricum 40% analfabeți funcțional. Este o iluzie să credem că impactul nimicitor va dura doar un an, el se va întinde în viitor și când îl vom descoperi vom plânge - exact cum plângem după victimele virusului.

În ceea ce privește îngrijirea sănătății, zeci de mii de oameni suferind de boli cronice sau de diverse afecțiuni au avut și încă au de suferit din cauza dirijării resurselor cu prioritate către combaterea pandemiei; sacrificiul lor nu îl vedem.

Focalizarea excesivă doar pe „ceea ce se vede", atenția obtuză acordată problemelor imediate, cultivarea unui tip de reacție emoțională (în dauna discernământului și a soluțiilor echilibrate) prin mediatizarea bolnăvicioasă a situației din spitale și a opiniilor unor medici reprezintă o maladie a vremurilor pe care le trăim.

În urmă cu un an, când am promovat și susținut măsuri de restricție dure, nu am crezut că pandemia va deveni o obsesie sau că acest eveniment nefericit al istoriei noastre ne va amputa capacitatea de a judeca și a de a (re)cântări costurile și beneficiile acestor măsuri, în lumina noilor informații.

Mărturisesc că acum sunt îngrijorat în legătură cu ce s-ar putea întâmpla în viitor - căci doar nu s-au terminat virusurile și infecțiile - și, mai ales, sunt îngrijorat în legătură cu capacitatea cognitivă a viitoarelor generații de a aborda problemele prezentului lor. Dacă modelul pe care îl lăsăm moștenire copiilor este cel oferit azi de orașul australian Brisbane, care a intrat în lockdown după ce s-au descoperit 7 cazuri de covid - care, de fapt, este modelul comunist chinezesc, atunci nu cred că avem motive de mândrie.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult

Copii talentați

„Am descoperit un număr foarte mare de copii extraordinar de talentați, performanți, competitivi - și mulți dintre ei nedescoperiți până acum. Pentru că mai ales cei din zona rurală sau din urbanul mic au șanse slabe să participe la olimpiadele tradiționale, creion-hârtie - însă au putut participa fără opreliști la olimpiada digitală”, explică Dragoș Iliescu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Învingător

„Am fost un caz mai complicat. Ce pot eu să afirm este ca domnul profesor doctor a fost dirijorul unei orchestre, după mine impresionante, pentru ca eu am accesat aproape toate disciplinele spitalului în afecțiunea pe care am avut-o eu”, se destăinuie Marin Florin.

Citește mai mult