Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

COVID-19 | 150.000 de copii ai României, vulnerabili și înainte, și mai vulnerabili acum

Abuz asupra copiilor

Astăzi mă gândesc la toţi copiii care suferă deja şi vor suferi tot mai mult din pricina COVID-19. Un raport al Salvaţi Copiii România arăta nu demult că unul din trei copii din România trăieşte sub pragul sărăciei, ceea ce înseamnă că dacă vom avea recesiune economică, aceşti copii vor suferi şi mai mult. În plus, li se vor adăuga şi alţi copii, din familii care aveau o stabilitate precară înainte.

150.000 dintre copiii României mergeau la culcare flămânzi înainte de virus şi probabil că foamea lor se va adânci şi mai mult. Mă gândesc la acei copii săraci care, venind la şcoală primeau un corn şi un pic de lapte. Da, acel corn pe care alţii îl aruncau sau îl dădeau la porci. Dar care pentru ei reprezenta o mană cerească. Mă gândesc la acei copii care veneau la şcoală şi primeau mai mult de un corn: primeau o masă caldă. Poate singura lor masă caldă din ziua respectivă. În februarie guvernul tocmai ce aprobase un program pilot prin care 65.000 de elevi urmau să primească o masă caldă, în plus faţă de toate celelalte programe instituite de diferite ONG-uri. 

Mă gândesc la acei copii care nu au un laptop sau o tabletă de pe care să urmărească lecţiile online. Mă întreb cum vor recupera ei materia pierdută şi la felul în care va creşte şi mai mult decalajul educaţional între copiii care au şi copiii care nu au, în ţara în care învăţământul e teoretic gratuit şi obligatoriu.

Mă gândesc la acei copii care azi, nefiind la şcoală, sunt la oi sau la alte munci gospodăreşti peste puterile lor. Mă gândesc la acei copii care vor fi “închiriaţi” pentru munca cu ziua sau “daţi” pur şi simplu să muncească pentru un blid de zamă: sclavie modernă.

Mă gândesc la acei copii bolnavi şi săraci, care nici înainte nu aveau loc în spitale, darămite acum, când spitalele sunt deja complet depăşite, deşi virusul nici nu a izbucnit bine. Mă gândesc la acei copii ai căror părinţi s-au întors din ţări străine şi sunt acum scuipaţi şi jigniţi. Mă gândesc la acei copii şi la acele femei care sunt închişi în casă cu un bărbat abuziv, care îi bate până le sună apa-n cap. Nici înainte nu se prea băga nimeni, că aşa-i la noi: nu te bagi în casa altuia. Dar de-acuma cu atât mai puţin: raiul abuzatorilor, al bătăuşilor şi poate chiar şi al violatorilor. 

Mă gândesc la acei copii cu dinţi cariaţi care plângeau şi înainte de durere, dar care acum vor căpia. Mă gândesc la acei copii care supravieţuiau cumva pentru că mai erau oameni în comunitate care mai ajutau: acum e posibil ca şi acel ajutor să dispară. Mă gândesc la acei copii care erau în proces de adopţie sau de plasament familial şi mă întreb dacă autorităţile vor merge înainte cu procedurile sau vor profita de situaţie ca să îi menţină în instituţii care asigură nişte locuri de muncă şi nişte foloase.

Mă gândesc la toţi aceştia şi mă bucur că nu sunt singură gândindu-mă la ei, pentru că în marea de amărăciune începem uşor-uşor să ne mobilizăm şi să creăm intervenţii specifice pentru ei. E nevoie de produse de curăţenie (inclusiv dezinfectanți, măști de protecţie, mănuşi, clor, apă, hârtie igienică), pachete cu alimente, jocuri pentru copii (sunt copii care nu au absolut nicio jucărie) dispozitive electronice (tablete, computere) și sim-uri de internet pentru ca şi elevii nevoiaşi să aibă acces la educaţia digitală despre care atât de mult se vorbeşte acum, consiliere şi susţinere psihologică în cazuri de violenţă şi multe altele.

Să ajutăm dacă putem. Altfel… vai şi-amar. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Mă gândesc că ar fi bine ca toți acești copii să meargă la școală în continuare, adulții să meargă toți la muncă, izolați să stea doar vârstnicii și imunodeficienții.
    Astfel, le-am face un triplu serviciu: i-am feri de contaminare, le-am oferi apoi siguranță prin imunizarea noastră naturală de grup, și i-am scăpa de mulți de criza economică / falimentul care vor urma dacă mai stăm mult cu toții în case!
    • Like 3
    • @
      Parerist check icon
      Asta e metoda încercată de olandezi. Însă nu pare sa meargă cine știe ce, cel puțin deocamdată. Probabil ca e greu sa izolezi bătrânii complet de restul lumii timp de un an doi pana dispare epidemia "natural". Iar olandezii sunt în mod natural "distanți social".
      • Like 0
    • @ Parerist
      check icon
      Răspândirea comunitară a început deja și în România.

      Dacă ar fi lăsată liberă, s-ar termina totul cu pierderi minime, în maximum 2 luni. O zice un tip care știe ce spune:

      https://www.realclearpolitics.com/video/2020/03/22/
      naftali_bennet_most_important_thing_to_stop_coronavirus_
      is_separate_young_people_from_old_people.html

      (unește tu cele 3 părți)

      Deciziile pe care trebuie să le ia liderii nu sunt ușoare, și nici bazate exclusiv pe argumente economice sau de grijă pentru viața oamenilor. De cele mai multe ori, cred că e un balet complicat între cele două.
      Abordarea noastră aleasă de noi are și un revers: ce vor face liderii respectivi dacă în iulie apare o mutație mult mai agresivă, și nici 20% din populație nu este încă imunizată natural? E un alt scenariu, de coșmar, dar posibil.

      De fapt, nici nu-i nevoie să ne gândim la așa ceva: ajunge să înțelegem că numărul victimelor dezastrului economic de după vor depăși cu siguranță numărul victimelor pandemiei.

      Sănătate!
      • Like 2
    • @
      Parerist check icon
      Naftali Bennett e un politruc, nu un om de știință. Oamenii de știință vorbesc de durate mult mai lungi pentru infectarea unui procent care sa ducă la imunitatea de turma. Iar pierderile ar fi departe de "minime" întrucât repet, deocamdată nu a reușit nimeni sa sépare complet pe cei vulnerabili de restul. Cum crezi ca poți practic peste noapte sa izolezi un sfert din populație complet de restul lumii? Ideea in sine nu cred că-i proasta, însă nu cred că poate fi pusa în aplicare de nicio țară. Dacă cel puțin pana acum n-au reușit olandezii, am dubii ca ar reuși romanii.
      Riscurile unei mutații nasoale creste cu numărul de cazuri...
      • Like 0
    • @ Parerist
      check icon
      Ministrul apărării israelian poate fi „politruc”, dar atunci este un politruc foarte practic și foarte informat. Sunt absolut sigur că ce a spus (nu știu dacă ai observat, dar n-a spus tot) a fost corect științific, și foarte practic.

      „Cum crezi ca poți practic peste noapte sa izolezi un sfert din populație complet de restul lumii?”
      Spunându-le „stați izolați sau riscați pe cont propriu să vă sufocați în patul vostru, fără să fiți duși la spital”?

      Riscurile unei mutații nasoale crește cu numărul de cazuri, dar nu se mai împrăștie la fel de vertiginos dacă există deja imunizare naturală la tulpinile „trunchi”.

      Nu ești de acord nici cu afirmația că „numărul victimelor dezastrului economic de după vor depăși cu siguranță numărul victimelor pandemiei”?
      • Like 0
    • @
      Parerist check icon
      Tipul e pur politruc. E absolvent de drept a fost antreprenor si de peste 15 ani e in politica. Nu a lucrat niciodata in niciun domeniu stiintific. N-am spus ca e incompetent (asta n-o stiu si nici nu imi pasa), am spus ca nu e om de stiinta.
      Ca sa fie corect stiintific trebuie sa fi fost peer reviewed. Trebuie sa fi mentionat de unde sunt informatiile pe care le-a folosit. Dupa parerea mea provin dintr-un bol de cristal, deoarece pentru a putea face predictii atat de precise are nevoie de informatii care inca nu sunt cunoscute exact (exista estimari, insa nu are nimeni pretentia ca ar fi validate). Trebuie sa fi dat mai multe informatii despre modelul folosit. Despre marja de eroare.
      Stiinta are rigorile ei, altele decat politica. In politica adevarul e stabilit doar de cati prosti te cred.....
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult