Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

COVID-19: Când experții UE vorbesc și pentru România

Klaus Iohannis - conferinta Foto presidency.ro

Foto: presidency.ro

Trebuie să mărturisesc că declarațiile Președintelui României Klauss Iohannis din 25 noiembrie m-au descumpănit.

Când cel mai bine informat om din România, politicianul cel mai vizibil care nu mai are grija alegerilor, liderul pe care milioane de români îl ascultă zilnic îți spune răspicat:

„Nu există nicio intenție de a intra în lockdown după alegeri!"

și

„Mai mult decât s-a făcut [teste] nu a existat cerere."

nu poți decât să faci un pas în spate și să îți verifici calculele.

E oare posibil ca experții domnului Președinte să ajungă la alte concluzii pe baza datelor oficiale, așa cum sunt ele prezentate zilnic?

Iată însă că experții ECDC (Centrul European de Control al Bolilor), un fel de INSP al UE, au publicat în data de 23 noiembrie, cu 2 zile înainte de concluziile Președintelui, o prognoză actualizată și detaliată pentru toate țările Uniunii Europene.

Pentru fiecare țară avem curbele valorice pentru o serie de indicatori estentiali.

- cu gri - curba curentă cu măsurile în vigoare la 10 noiembrie (trebuie menționat că măsurile luate în România la 9 noiembrie nu au fost probabil incluse în simulare)

- cu verde - curba probabilă unde vor ajunge dacă se adoptau în 10 noiembrie măsuri similare celor în vigoare în 1 aprilie 2020.

- cu negru - curba curentă măsurată și raportată de fiecare țară.

Acest raport conține o muncă titanică de colectare a datelor din toate țările UE pentru a le introduce într-un model matematic care procesează un total de 40 de parametri. Este un model mult mai complex decât cel folosit de mine. Cu alte cuvinte, dacă acest model are dreptate și eu greșesc nu îmi rămâne decât să îmi recunosc greșeala.

Să vedem deci dacă experții ECDC dau dreptate experților guvernului.

În imagine aveți prognoza pentru România, făcută pe baza acelorași date la care avem acces și noi, cercetătorii independenți ai fenomenului pandemic.

Din păcate acest model prezice depășirea pragului de 200 de decese pe zi la începutul lunii decembrie și al celui de 250 după mijlocul lunii decembrie, foarte aproape de predicția făcută și de modelul simplu pe care vi l-am prezentat săptămână trecută.


Pe de altă parte, dispersia datelor devine dramatică după 3 noiembrie și confirmă faptul că noul model de raportare crește atât de mult nivelul de incertitudine, încât punctele măsurate nu se mai aliniază pentru a forma o curbă, ci formează un nor sau ceață statistică. Deci avem o îmbunătățire care se comportă mai degrabă ca un sistem de bruiaj, decât ca unul de precizie, o eroare care nu a fost corectată nici până azi.

Prin urmare, curba teoretică actuală calculată de experții ECDC sugerează că valorile raportate în România supraestimează valorile măsurabile cu sistemul nostru de testare. De ce? Fie experții guvernului României au acces la date mai bune decât experții ECDC sau cercetătorii independenți, fie devenim paranoici și mai bine verificăm de 3 ori și scriem o singură dată. Aici modelul meu a fost „păcălit" de excesul de cazuri de la începutul lunii și tinde acum să supraestimeze valorile zilnice.

Analiza ECDC mai confirmă și concluzia că internările la ATI nu mai țin pasul cu necesarul de internări la ATI.

În plus, vedem că prognoza pentru numărul de internări zilnice în spitale în decembrie este între 2.000 și 3.000 pe zi, iar a celui de internări la ATI între 500 și 700 pe zi. Valori care pot fi reduse la jumătate în aproximativ 45 de zile de la introducerea unor măsuri de carantină.

Prin urmare, experții ECDC nu sunt în acord cu experții guvernului, dimpotrivă, ne spun că sunt necesare exact măsurile pe care acum refuzăm să le punem pe masă, dar care ne-au salvat de o catastrofă în primăvară.

La secția de concluzii, experții ECDC arată că jumătate dintre țările UE vor obține reduceri de 50% ale ratei de infectare cu măsurile curente și 65% vor obține o reducere semnificativă. România nu se află printre aceste țări. Noi ne aflăm printre cele 9 țări unde măsurile sunt considerate insuficiente pentru a produce o scădere sistematică a curbei.

Această estimare nu ține însă cont de măsurile luate de guvern începând cu 9 noiembrie și sperăm ca acestea să ne aducă măcar în rândul celor 12 țări cu o reducere semnificativă. La rezultate mai bune cu greu ne putem aștepta, având în vedere că este exclus să luăm măsurile luate de cele 10 țări care au dorit o reducere rapidă și predictibilă cu 50% a numărului de cazuri, adică măsurile pe care le-au luat și în aprilie.

Surse:

https://www.presidency.ro/ro/media/conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1606327182

https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/covid19-updated-projections-november-2020

Articol publicat și pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Care e proportia de efecte adverse mormale ale vaccinului netestat vis a vis de proportia mortalitatii covid? Care e proportia mortalitatii covid vis a vis de gripa pastrand contagiozitatea? Intrebari fara raspuns pana acum. Sper o clarificare
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult