Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

COVID-19: Când experții UE vorbesc și pentru România

Klaus Iohannis - conferinta Foto presidency.ro

Foto: presidency.ro

Trebuie să mărturisesc că declarațiile Președintelui României Klauss Iohannis din 25 noiembrie m-au descumpănit.

Când cel mai bine informat om din România, politicianul cel mai vizibil care nu mai are grija alegerilor, liderul pe care milioane de români îl ascultă zilnic îți spune răspicat:

„Nu există nicio intenție de a intra în lockdown după alegeri!"

și

„Mai mult decât s-a făcut [teste] nu a existat cerere."

nu poți decât să faci un pas în spate și să îți verifici calculele.

E oare posibil ca experții domnului Președinte să ajungă la alte concluzii pe baza datelor oficiale, așa cum sunt ele prezentate zilnic?

Iată însă că experții ECDC (Centrul European de Control al Bolilor), un fel de INSP al UE, au publicat în data de 23 noiembrie, cu 2 zile înainte de concluziile Președintelui, o prognoză actualizată și detaliată pentru toate țările Uniunii Europene.

Pentru fiecare țară avem curbele valorice pentru o serie de indicatori estentiali.

- cu gri - curba curentă cu măsurile în vigoare la 10 noiembrie (trebuie menționat că măsurile luate în România la 9 noiembrie nu au fost probabil incluse în simulare)

- cu verde - curba probabilă unde vor ajunge dacă se adoptau în 10 noiembrie măsuri similare celor în vigoare în 1 aprilie 2020.

- cu negru - curba curentă măsurată și raportată de fiecare țară.

Acest raport conține o muncă titanică de colectare a datelor din toate țările UE pentru a le introduce într-un model matematic care procesează un total de 40 de parametri. Este un model mult mai complex decât cel folosit de mine. Cu alte cuvinte, dacă acest model are dreptate și eu greșesc nu îmi rămâne decât să îmi recunosc greșeala.

Să vedem deci dacă experții ECDC dau dreptate experților guvernului.

În imagine aveți prognoza pentru România, făcută pe baza acelorași date la care avem acces și noi, cercetătorii independenți ai fenomenului pandemic.

Din păcate acest model prezice depășirea pragului de 200 de decese pe zi la începutul lunii decembrie și al celui de 250 după mijlocul lunii decembrie, foarte aproape de predicția făcută și de modelul simplu pe care vi l-am prezentat săptămână trecută.


Pe de altă parte, dispersia datelor devine dramatică după 3 noiembrie și confirmă faptul că noul model de raportare crește atât de mult nivelul de incertitudine, încât punctele măsurate nu se mai aliniază pentru a forma o curbă, ci formează un nor sau ceață statistică. Deci avem o îmbunătățire care se comportă mai degrabă ca un sistem de bruiaj, decât ca unul de precizie, o eroare care nu a fost corectată nici până azi.

Prin urmare, curba teoretică actuală calculată de experții ECDC sugerează că valorile raportate în România supraestimează valorile măsurabile cu sistemul nostru de testare. De ce? Fie experții guvernului României au acces la date mai bune decât experții ECDC sau cercetătorii independenți, fie devenim paranoici și mai bine verificăm de 3 ori și scriem o singură dată. Aici modelul meu a fost „păcălit" de excesul de cazuri de la începutul lunii și tinde acum să supraestimeze valorile zilnice.

Analiza ECDC mai confirmă și concluzia că internările la ATI nu mai țin pasul cu necesarul de internări la ATI.

În plus, vedem că prognoza pentru numărul de internări zilnice în spitale în decembrie este între 2.000 și 3.000 pe zi, iar a celui de internări la ATI între 500 și 700 pe zi. Valori care pot fi reduse la jumătate în aproximativ 45 de zile de la introducerea unor măsuri de carantină.

Prin urmare, experții ECDC nu sunt în acord cu experții guvernului, dimpotrivă, ne spun că sunt necesare exact măsurile pe care acum refuzăm să le punem pe masă, dar care ne-au salvat de o catastrofă în primăvară.

La secția de concluzii, experții ECDC arată că jumătate dintre țările UE vor obține reduceri de 50% ale ratei de infectare cu măsurile curente și 65% vor obține o reducere semnificativă. România nu se află printre aceste țări. Noi ne aflăm printre cele 9 țări unde măsurile sunt considerate insuficiente pentru a produce o scădere sistematică a curbei.

Această estimare nu ține însă cont de măsurile luate de guvern începând cu 9 noiembrie și sperăm ca acestea să ne aducă măcar în rândul celor 12 țări cu o reducere semnificativă. La rezultate mai bune cu greu ne putem aștepta, având în vedere că este exclus să luăm măsurile luate de cele 10 țări care au dorit o reducere rapidă și predictibilă cu 50% a numărului de cazuri, adică măsurile pe care le-au luat și în aprilie.

Surse:

https://www.presidency.ro/ro/media/conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1606327182

https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/covid19-updated-projections-november-2020

Articol publicat și pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Care e proportia de efecte adverse mormale ale vaccinului netestat vis a vis de proportia mortalitatii covid? Care e proportia mortalitatii covid vis a vis de gripa pastrand contagiozitatea? Intrebari fara raspuns pana acum. Sper o clarificare
    • Like 0


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

CT Popescu

Când Crin Antonescu a refuzat să-l susțină pe Nicușor Dan în turul 2, cu toate că l-am sunat și l-am rugat insistent s-o facă, am fost dezamăgit de lipsa lui de responsabilitate; mi-am spus că de vină este orgoliul rănit. Când s-a apucat să arunce niște declarații care îl așezau în AUR și la postul tv MarșMă, unde s-a și dus, mi-am spus că e din pricina frustrării și pentru că se consideră trădat de cele 3 partide care l-au „susținut”.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

ICE Minesotta / sursa foto: Profimedia

Amice, n-ai recunoaște un extremist de stânga nici dacă și-ar flutura unul ideologia la zece centimetri de fața ta. Știu, sună kinky. Ce vrei tu de fapt să spui este că ți-ar plăcea să-ți descarci pistolul în capul oricui nu-ți convine ce crede, după care îl faci extremist de stânga. Nu contează cine e, ce face, de unde vine sau ce bicicletă are acasă. Nu-ți convine ce spune cutare? Bam! Extremist de stânga ce ești tu. Protestezi împotriva abuzurilor ICE? Ești extremist de stânga.

Citește mai mult