Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu
Știrea este că vineri am depășit pentru prima dată pragul de 10.000 de cazuri în România după vechiul sistem de raportare.
Mai precis vineri, 13.11.2020, la nivel național în România am avut 10.163 cazuri noi, dintre care 674 au fost diagnosticate înainte de ultimele 24 de ore, dar nu au fost atribuite pe județe doar vineri.
Dar ce se întâmplă cu recordul de săptămână trecută? A fost un fals record obținut printr-un artefact produs de noul sistem de raportare.
Mai precis în ziua de vineri, 6.11.2020, la nivel național în România am avut 8.599 de cazuri noi la care se adaugă 1.701 cazuri diagnosticate în ultimele 24 de ore, dar nu au fost atribuite încă pe județe și care vor fi adăugate la totalul zilei pe județe mai tărziu și scăzute din totalul zilei național.
Să facem o scurtă investigație tehnică
De la începutul epidemiei au exisat mici diferențe între totalul pe județe și totalul național. Aceste diferențe erau reconciliate prin atribuirea acestor cazuri unei categorii etichetată "-" sau un județ fictiv „județul 43".
Este important să înțelegem că acestea erau cazuri care rămâneau permanent nealocate astfel încât apariția lor avea un impact nesemnificativ asupra curbei epidemice.
În graficul și tabelul de mai jos se observă acest aspect în săptămână 26.10 - 1.11 când diferența între totalul zilnic pe județe și cel național este zero sau foarte mic.
(clic pe imagine pentru a mări)
Din data de 3 noiembrie însă apare un număr uriaș de cazuri nealocate temporar care se adaugă la numărul celor nealocate permanent. În raportul oficial rubrica "-" este înlocuită cu „cazuri noi nealocate [temporar] pe județe" și primim o explicație că acest artefact se datorează „modificărilor aduse platformei electronice".
(clic pe imagine pentru a mări)
Fară îndoială că aceste cazuri nealocate existau și înainte, dar nu se raportau pentru că este inutil să raportezi o valoare a unei variabile temporare atunci când produce modificări permanente într-un șir de valori care devin constante cum este numărul de cazuri de cazuri noi zilnice.
E mai simplu de înțeles dacă urmăriți curba cazurilor noi în raportate oficial (curba roșie) în raport cu suma numărului de cazuri noi pe județe (barele albastre).
Deoarece aceste valori se raportau doar după reconciliere până în 3 noiembrie, cele doua curbe se suprapun, dar apare o întârziere de câteva zile între momentul măsurătorii și momentul raportării de care am mai vorbit.
După 3 noiembrie, numărul de cazuri noi raportate la nivel național este sistematic mai mare decât numărul cumulat de cazuri noi pe județe. La finalul săptămânii trecute avem un excedent de aproape 5,000 de cazuri noi.
În mod normal, corecția se face actualizând baza de date cu valoarea corectă, dar pentru asta ar trebui să corectăm săptămâna asta valorile comunicate deja săptămâna trecută. Vă dați seama ce scandal ar ieși, deși ar fi prefect normal pentru un informatician. Singura alternativă pentru a reconcilia politic corect cele două șiruri de valori este să scazi cazurile pe care le aloci azi pe județe din totalul de cazuri noi al zilei sau, evident, să faci ca până acum și să nu raportezi valori care necesită corecții ulterioare.
Astfel joi au fost 8,536 de cazuri, dar s-au raportat 10,142 prin scăderea adăugarea a 1,701 de cazuri care au putut fi alocate județelor iar vineri s-au raportat 9,489 în loc de 10,163 cazuri prin scăderea a 674 de cazuri care s-au alocat azi județelor din „rezervorul" (buffer) de cazuri nealocate. Iată cum arată numărul de cazuri nealocate (bare roșii) și realocate (bare albastre), altfel spus adăugate sau scăzute din totalul zilnic în ultimele 3 săptămâni.
(clic pe imagine pentru a mări)
Confuz? Normal! E un sistem care produce ceață statistică și corupe datele zilnice, dar păstrează totalul general corect.
E ca și cum un bancher ar lua și ar adauga bani în fiecare zi din depozitele celor 42 de clienți știind că la un eventual control poate să arate că banii lipsă sunt în seiful băncii și îi va pune la loc când are timp să îi numere. Avantajul acestui sistem este că lucrezi cu banii clientului, dar niciodată nu ești pe minus, deci nu poți fi acuzat de furt. Poate ai făcut și tu așa ceva când ai pus niște bani în cont doar ca să arate mai bine la o verificare sau raport după care i-ai scos din cont și i-ai dat înapoi. Nici o pagubă aparentă, doar cel care controlează este păcălit.
Avem așadar un nou sistem de raportare care generează accidental erori, întâmplător în momentul potrivit să producă o curbă surprinzător de bine aliniată la discursul public al guvernanților. Este evident că aceste coincidențe pot fi perfect naturale și inocente. Dacă însă e clar după 10 zile de funcționare că sistemul corupe datele publice esențiale pentru adoptarea sau amânarea unor măsuri, de ce nu îl retragem ca să revenim la vechiul sistem mai lent, dar mai corect? Mai ales că nici după vechiul sistem nu ne îngrămădeam să luăm deciziile la timp?
Consecințele se văd. Pe baza acestui sistem, atât joi, cât și vineri președintele Iohannis a făcut afirmațiile factual incorecte:
12.11: "[...] acum suntem, iată, deja cred că în a treia săptămână în care numărul de cazuri maxim se situează în zona de 10.000 și sunt multe zile în care numărul de noi infectări este sensibil sub 10.000. Nu putem să spunem, din păcate, încă că am reușit să îngrădim pandemia, dar avem primele confirmări că măsurile care s-au luat acum câteva săptămâni bune au dat rezultate."
13.11: "Avem, cam de două săptămâni și ceva încoace, o plafonare vizibilă la numărul de infectări noi. Asta este o veste bună și ne arată că măsurile au efect."
Pentru că abia săptămâna trecută am depășit 10,000 de cazuri în urma unei perioade de 3 săptămâni de creștere accelerată, iar platoul nici nu se putea imagina săptămână trecută, când am avut cea mai abruptă creștere de la debutul valului 2 în septembrie.
Deci nici urmă de platou sau încetinire până acum.
Avem o încetinire în această săptămână, dar este artificială, pentru că o comparăm cu o creștere artificială de săptămână trecută.
Despre ce este vorba?
(clic pe imagine pentru a mări)
Din grafic și tabel se observă că săptămâna trecută a crescut după curba roșie la nivelul totalului pe județe, conform prognozei că ne vom încadra între 8.000 și 9.000 de cazuri noi pe zi. La nivel național însă s-a acumulat întâmplător un exces de 4,949 cazuri noi care a dat impresia unei accelerații masive de 55% față de cea oricum uriașă de 40% și a dat peste cap sistemele de prognoză.
Acest exces de cazuri nu a fost reconciliat în această săptămână, ceea ce înseamnă că există în continuare o rezervă de 5.000 de cazuri care trebuie scăzute din viitoarele raportări de cazuri noi.
Întâmplător, noul sistem de raportare a produs date care să sprijine discursul politic „suntem în platou" care a debutat acum 3 zile și care va fi prezentat ca o mare victorie a măsurilor luate în 9 noiembrie și care închide gura celor care cer carantina completă acum.
Să recapitulăm:
1. Accidental, săptămână trecută am avut cu 5.000 de cazuri mai mult decât am fi înregistrat cu vechiul sistem.
2. Săptămâna aceasta, tot întâmplător, s-au reconciliat doar atâtea cazuri cât a fost nevoie să aliniem curba județelor cu cea națională. Alocarea integrală a celor 5.000 de cazuri în exces ar fi produs o scădere abruptă față de valorile de săptămâna trecută și prin urmare, accidental, avem o săptămână cu valori similare celei trecute, adică un debut de platou.
3. Ce urmează? Dacă săptămână viitoare epidemia va continua să crească și va produce 65.000 de cazuri conform prognozei de la începutul lunii, întâmplător se pot realoca cele 5.000 de cazuri, vom avea avea o scădere cu 5.000 de cazuri a totalului săptămânal și tot în jur de 60.000 de cazuri ca în aceasta săptămână, adică a treia săptămână de platou.
4. Începând cu 23 noiembrie (a 4 săptămână) sistemul poate întâmplător să fie abandonat sau să înceapă să funcționeze normal, pentru că ar trebui să se vadă deja efectul măsurilor din 9 noiembrie și să rămânem în platoul de 10.000 de cazuri pe zi până la alegeri
În concluzie,
Avem în față un sistem nou de raportare care produce accidental erori foarte convenabile politic, dar care necesită, așa cum ne-a cerut și președintele, să avem răbdare 4 săptămâni la 10.000 de cazuri pe zi după care ne așteaptă o binemeritată răsplată, carantina totală de sărbători.
Singura problemă cu acest scenariu este că discursul „suntem de 2 săptămâni într-un platou la 10.000 de cazuri" trebuia să înceapă abia de săptămâna viitoare. O scăpare accidentală sunt sigur chiar dacă a fost repetată de două ori. Sunt niște sfetnici îndoielnici în jurul președintelui care îl pun prea des în situația jenantă de face afirmații incorecte.
Dincolo de suspiciunea și sarcasmul produs de lipsa cronică de transparență a autorităților, rămâne realitatea sumbră și incontestabilă că datele vor fi tot mai corupte din motive naturale care reflectă pierderea progresivă de a monitoriza și controla epidemia. Chiar dacă urmărim doar datele pe județe, DSP-urile le vor raporta tot mai târziu și mai incomplet, testele nu se vor mai face nici la cazurile suspecte, boala va evolua tot mai des în afara sistemului medical și, la final, tot mai multe decese vor rămâne fără diagnostic de certitudine.
Încă nu e prea târziu să escaladam la carantina națională, întreagă țară este la o incidență de 5.60 la mie. 5 din 1.000 sau 1 din fiecare 200 de români au fost depistați pozitivi în ultimele 14 zile. La o rată de detecție de 1 din 5 (o estimare foarte conservatoare) 1 din fiecare 40 de persoane cu care te întâlnești a fost infectată în ultimele 14 zile, dar majoritatea nu sunt conștienți de asta și consideră că este exagerat să poarte mască și în casa prietenilor.
La acest stadiu alegerea este simplă: carantina acum și Crăciun [mai] liniștit (că fericit e deja prea târziu) sau carantină de Crăciun plus toate restricțiile de acum și până atunci. Nu e nevoie să fi epidemiolog pentru a face socoteala.
Nu cred însă că mai avem politicieni dispuși să își riște funcția pentru țară, dar poate că mai putem săvârși un miracol împreună, chiar dacă o să fie asumat de aceiași politicieni:
În lipsa unei carantine naționale care să ne ajute să ne izolăm simultan în case pentru 2 săptămâni, putem să adoptam modelul suedez care se bazează pe conformarea voluntară, nu pe lipsa măsurilor, cum pretind mulți adepți ai imunității de turmă.
Aceasta înseamnă în următoarele 4 săptămâni:
- respectarea celor trei reguli de bază: masca în afara casei, distanțare fizică și igiena mâinilor.
- conformarea cu regulile impuse de autorități [toate au un impact demonstrat științific asupra epidemiei]
plus:
- renunțarea la orice vizită socială non-esențială.
- scurtarea vizitelor și portul măștii în timpul acestora.
- purtați masca în timpul vizitelor și solicitați vizitatorilor să poarte mască în casă sau ieșiți în aer liber pentru discuții și socializare cu păstrarea distanței de 2 m.
- organizați-vă ieșirile din casă ca să aveți un interval de 5 zile între ieșiri (sunt necesare în medie 5 zile pentru manifestarea simptomelor).
- solicitați celor din jur să respecte aceste măsuri.
Surse:
Articol preluat de pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar... M-am "lovit" si eu de o inadvertenta ciudata. Folosesc un indicator (deviatie standard mobila pe 7 zile) si ma astept sa varieze, intr-un fel prevazind un platou. E logic (dar nu sigur): inainte de platou, nr. de cazuri pe zi ar trebui sa aiba un punct de inflexiune (unde derivata e maxima); acolo si deviatia standard ar fi maxima (pentru ca la functii depinde de derivata lor). Deci inaintea platoului sigma asta trebuia sa ajunga la un maxim si apoi sa o ia in jos. In schimb, sigma urca voios pina la "platou", nu vede nici un punct de inflexiune. E foarte ciudat. S-ar explica daca zgomotul ar acoperi variatia sistematica. Dar chiar si asa, ceva tot ar trebui sa se vada. Sau daca punctul de inflexiune e chiar la inceputul platoului - o schimbare brusca a tendintei. Oare care poate fi cauza unei schimbari bruste?
Sper totusi ca concluziile articolului sunt gresite. Datele astea statistice, cind sunt bine culese, ascund niste informatii nebanuite.
De ex. numarul real de infectati aflati in circulatie, care dau boala mai departe, poate fi scos din nr. cazuri pe zi. E logic (dar nu riguros): apar fluctuatii zilnice, ceea ce inseamna ca in unele zile se "scot" mai multi infectati din populatie; deci te-ai astepta ca in zilele urmatoare sa se scoata mai putini (pentru ca ramin mai putini din care sa scoti). De aici e simplu: daca la 1 infectat in plus izolat azi, peste 1-2-3-4 zile scoti sa zicem 0,1 infectati mai putin, atunci poti presupune ca de fapt gasesti doar 0,1 din infectatii aflati in circulatie; adica sunt de 1/0,1=10 ori mai multi. Lucrurile sunt un pic mai complicate, apare si o amplificare a epidemiei (cresterea de la o zi la alta), la datele de intrare ai fluctuatii dar la alea de iesire (nr. infectati gasiti peste x zile) trebuie sa elimini fluctuatiile datorate zilei saptaminii, apoi se obtin date despre niste infectati efectivi (toti la fel de contagiosi) si trebuie sa aplici repartitia contagiozitatii ca sa gasesti de cite ori mai multi mai sunt... Dar esenta e in date, cu conditia ca datele sa fie bune. Iar daca nu sunt bune... numai te joci, ba mai si pierzi o sansa buna sa obtii informatii importante.
Totuși, nu e exclus ca cifrele actuale alarmante din multe localități și posibilitatea scăzută ca ele să scadă suficient până la alegeri, să determine autoritățile să instituie carantina locală și să o prelungească atât cât va fi necesar, în ciuda considerentelor electorale. Sunt unele semne. Rămâne să urmărim consecvența măsurilor.
Bune sfaturile din final.