Foto: Ashley Western/ PA Images/ Profimedia
Ca răspuns la cea mai severă pandemie din ultimul secol, autoritățile publice din majoritatea statelor au recurs la măsuri de distanțare socială și de carantinare a populației care au afectat sectoare importante ale economiei, în special cele care presupun o interacțiune fizică, precum restaurantele, hotelurile, traficul aerian și diversele servicii personale.
În primul trimestru 2020, activitatea economică s-a redus masiv față de ultimul trimestru al anului 2019, precum arată datele din tabelul de mai jos pentru principalele economii:
În timp ce guvernele au închis sectoare întregi ale economiei, consumatorii și-au redus cererea atât ca urmare a închiderii magazinelor fizice, cât și ca urmare a reducerii puterii de cumpărare în cazul șomajului.
Având în vedere singularitatea acestui tip de șoc, economiștii încă dezbat dacă vorbim de un șoc al ofertei sau dimpotrivă, un șoc al cererii, sau de ce nu o combinație a acestor două tipuri de șocuri. Problematica este importantă, pentru că un răspuns la această întrebare oferă soluții diferite de politici ce pot fi aplicate pentru a reduce efectele acestei pandemii asupra relansării economice.
E clar până în acest moment că pandemia a introdus o volatilitate crescută în economie, crescând incertitudinea și efectul speculativ asupra evoluției viitoare chiar pe termen scurt, iar acest lucru a avut efect atât asupra ofertei de noi bunuri și servicii cât și asupra cererii populației și guvernelor pentru bunuri și serviciile existențe.
Să încercăm să definim succint acești termeni. În general, un șoc economic este orice eveniment extern care impactează în mod neprevăzut și impredictibil economia generală. Poate fi pozitiv sau negativ și poate afecta atât cererea cât și oferta.
Un șoc negativ al ofertei este orice eveniment care reduce drastic capacitatea economiei de a produce bunuri sau servicii la nivelul de prețuri actual; o catastrofă naturală poate avea acest efect, precum și un embargo asupra petrolului, precum cel din 1973-'74, sau un război care distruge capacitatea productivă a unei economii; orice eveniment care reduce abilitatea unei economii să producă bunuri și servicii în cantitățile cerute la prețurile dinaintea evenimentului poate fi văzut ca un șoc negativ al ofertei. Șocul ofertei poate fi și pozitiv, atunci când dimpotrivă, în urma unor avansuri tehnologice importante, crește capacitatea de producție în economie sau într-un sector: un exemplu ar fi introducerea tehnologiei mecanice în manufactura bumbacului în Marea Britanie din sec. al XIX-lea, care a fost un șoc pozitiv asupra ofertei cu consecințe majore asupra prețului bumbacului și cu efecte negative asupra economiilor bazate pe producția manuală, precum cea indiană.
Un șoc asupra cererii în schimb reduce abilitatea și dorința consumatorului de a cumpăra bunuri și servicii la prețurile existențe. Un șoc negativ asupra cererii reduce consumul populației, firmelor și guvernelor, acest concept avându-și originea în economia keynesiană, pe baza formării așteptărilor agenților economici care supuși incertitudinii își reduc cererea agregată.
Este evident că o pandemie afectează producția, prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare și închiderea firmelor și serviciilor în economie care nu permit activității normale să creeze vânzări. Acest șoc negativ asupra ofertei se asociază cu un șoc negativ asupra cererii, pe măsură ce investițiilee prevăzute de firme scad, oamenii sunt trimiși în șomaj și puterea lor de cumpărare scade.
E important însă de menționat că diferite sectoare sunt afectate diferit de aceste șocuri; dacă cererea pentru retail-ul clasic scade pe perioada pandemiei, comerțul online este în creștere, oamenii apelând atât la serviciile de livrare, cât și la diferite servicii de entertainment. La fel și firmele atunci când apelează la servicii de muncă la distanță. Un exemplu tipic de șoc pozitiv asupra cererii este cererea uriașă de măști, dezinfectanți și echipamente medicale în primele săptămâni ale valului pandemiei. Această cerere s-a lovit de un șoc negativ asupra ofertei, pentru că lanțurile de aprovizionare au fost perturbate de criza din China, care izbucnise înaintea celei din vestul dezvoltat.
În plus, efectele unui șoc al cererii sau al ofertei pot fi foarte diferite; un șoc al cererii poate pune o presiune deflaționistă în economie (adică spre scăderea prețurilor) în timp ce un șoc negativ al ofertei poate dimpotrivă influența o creștere viitoare a prețurilor. Și măsurile de răspuns macroeconomic sunt diferite, dacă vorbim de o susținere a cererii agregate sau dimpotrivă de o dereglementare rapidă pentru a susține producția și oferta în economie.
Un studiu recent (Brîncă, Duarte și Faria-e-Castro, 2020), folosește date despre orele lucrate și salariile reale în SUA pentru a estima impactul șocurilor de ofertă și cerere asupra diferitelor sectoare ale economiei.
Rezultatele arată diferit în funcție de sectorul economic studiat și un impact asupra ofertei care prevalează; în unele sectoare, precum cel al tehnologiei informației, un șoc pozitiv asupra cererii compensează un lejer șoc negativ asupra ofertei. De exemplu abonamentele pentru Netflix au crescut la prețurile existențe (șoc pozitiv asupra cererii) în timp ce oferta de filme și seriale, cel puțin cele noi, a fost afectată sau întârziată evident de pandemie.
Astfel de implicații trebuie studiate și de decidenții noștri atunci când evaluează și pun în practică diferite măsuri de ajutor pentru economie: ce sectoare sunt afectate, care este impactul șocului real al ofertei, cum evoluează cererea agregată, etc.
Articol publicat mai întâi pe notamarginala.substack.com
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.