Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Creșterea economică din piețele emergente se confruntă cu provocările corupției

Oameni pe strada - Foto : Guliver/Getty Images)

( Foto : Guliver/Getty Images)

În ultimii cinci ani, piețele emergente au înregistrat schimbări semnificative și o dezvoltare puternică, devenind centre de putere economică și stimulând dezvoltarea globală. Cu toate acestea, schimbările din zona de reglementare și intensificarea luptei anticorupție modifică perspectivele legate de riscuri. Iar organizațiile trebuie să aibă în vedere aceste provocări: deși piețele emergente sunt foarte promițătoare și oferă oportunități din abundență, riscurile tot mai prezente legate de fraudă, mită și corupție rămân potențiale obstacole în calea creșterii lor.

Mita și practicile corupte sunt percepute ca fiind mai răspândite în piețele emergente

Conform studiului EY care sondează percepția privind situațiile de fraudă în piețele emergente, printre care și România, 42% consideră că frauda și corupția reprezintă unele dintre cele mai mari riscuri pentru afacerile lor, față de 29% dintre respondenții de pe piețele dezvoltate. Peste 52% dintre participanții chestionați consideră că practicile legate de corupție sunt mai răspândite pe piețele emergente, unde se produc pe scară largă, comparativ cu 20% pe piețele dezvoltate. 

Comparativ cu datele din ediția din 2012, nivelurile percepute de mită și corupție pe piețele emergente s-au dublat față de cele de pe piețele dezvoltate. Având în vedere creșterea nivelului de reglementare, eforturile de punere în aplicare și de respectare a conformității pe piețele emergente, este îngrigorător faptul că acest decalaj nu s-a redus.

16% dintre respondenții de pe piețele emergente au recunoscut că "a da mită este o practică obișnuită pentru a câștiga contracte". În acest context, sondajul constată că există multe situații în care organizațiile, angajații sau reprezentanții consideră necesară o anumită formă de stimulare pentru o terță parte pentru a garanta supraviețuirea companiei. Activitățile cu risc ridicat includ obținerea de licențe, achizițiile, facturarea, plățile pentru materiale și consumabile. O mită poate varia, de exemplu, de la o mică sumă de bani pentru a facilita eliberarea mărfurilor din vamă, până la sute de mii de USD pentru a câștiga o licitație publică pentru un proiect important de infrastructură.

Riscul de urmărire penală pentru companie trece dincolo de activitatea propriilor angajați legată de activitatea de corupție în relația cu reprezentanții terțelor părți, extinzându-se asupra distribuitorilor, agenților sau partenerilor. 

Mai mult, raportul EY arată că sunt încă mulți directori care cred că este acceptabilă acordarea de plăți în numerar în schimbul unor avantaje comerciale. 19% dintre respondenții din piețele emergente au considerat că acest lucru ar putea fi justificat, comparativ cu doar 6% pe piețele dezvoltate.

În multe țări, tradițiile culturale, cum ar fi mesele, oferirea de cadouri și divertisment de calitate sunt considerate a fi parte integrantă a relațiilor de business. Cu toate acestea, astfel de practici au devenit mult mai puțin obișnuite în ultimii ani, în special în piețele dezvoltate. În piețele emergente, încercarea de a obține un avantaj comercial prin oferirea unor astfel de dovezi de ospitalitate înainte de a încheia o afacere sau un contract important, pun companiile și pe directorii acestora sub riscul potențial de a fi considerați responsabili de dare de mită în temeiul legislației anticorupție în vigoare.

Studiul identifică și o serie de factori economici care pot determina situații de fraudă. În majoritatea piețelor emergente, există o diferență semnificativă între veniturile angajaților din sectorul privat și ale celor din sectorul public, iar tentația celor din sectorul public de a dobândi un câștig personal poate fi mult mai mare.

Impactul schimbării legislației

În general, directorii de corporații din piețele emergente afirmă că au văzut doar o ușoară îmbunătățire a mediului de afaceri în privința fraudei și corupției în ultimii patru ani. În unele țări au avut loc schimbări semnificative de percepție legate de practicile de fraudă și corupție. De exemplu, în România această percepție a scăzut de la 46% la 34%, iar în India de la 67% la 40%. 

Prin urmare, un demers important pe care companiile multinaționale care operează pe piețele emergente trebuie să-l susțină este asimilarea și aplicarea mai riguroasă a legislației locale anticorupție în procedurile interne și externe.

Din punct de vedere juridic, majoritatea țărilor, inclusiv multe din piețele emergente, au politici anti-corupție înglobate în legislația lor de mulți ani și le aplică din ce în ce mai riguros. O parte au semnat Convenția ONU împotriva corupției și multe au semnat, de asemenea, Convenția anti-corupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Reducerea diferenței dintre intenții și comportament

Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, în care suntem martorii folosirii tehnologiei ca facilitator al conduitei imorale, rolul managementului devine vital în redefinirea agendei legate de etică și în actualizare programelor de conformitate pe baza analizei datelor, pentru a minimiza erorile de integritate. Astfel încât tehnologia să fie utilizată în detectarea și preîntâmpinarea faptelor ilicite.

În același timp, companiile trebuie să se asigure că au implementat proceduri de raportare adecvate, inclusiv mecanisme de semnalare a neregulilor care să sprijine procesul de recepționare a acuzațiilor de fraudă din partea angajaților și a altor terți.

În concluzie, deși statele au introdus în legislația lor din ce în ce mai multe prevederi anticorupție, iar organizațiile investesc mai mult în programele lor de conformitate, lupta nu s-a încheiat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Economiile și piețele emergente din țările foste comuniste sunt un pic mai diferite față de economiile și piețele din țările occidentale și asta dintr-un motiv simplu: țările foste comuniste trec printr-un proces de tranziției de la economia socialistă la economia capitalistă. Țările occidentale au profitat și profită din plin de acest proces prin acapararea resurselor umane, financiare, energetice și a materiilor prime din aceste țări, prin transformarea acestora în piață de desfacere și prin blocarea procesului de formare a capitalului autohton. Cum despre acest lucru nu prea se vorbește în spațiul public, majoritatea populației resimte acest lucru ca pe un proces străin de interesele sale, se simte, și chiar este, exclusă din acest proces și este foarte ușor ca totul să fie pus pe seama corupției, setei de îmbogățire prin orice mijloace a clasei politice. În timp ce puterea politică actuală și opoziția liberală se pare că sunt conștiente de acest lucru și acționează în consecință, noile partide politice ( USR și PLUS ) par a nu fi conștiente de acest proces ( ca să nu spun că acționează împotriva formării capitalului autohton ).
    • Like 2
  • Ionel check icon
    " Sondarea perceptiei " este nerelevanta. In tarile emergente actioneaza multe din firmele care sunt prezente in tarile dezvoltate. Preventia prin educatie din familie/clasele primare este mult mai importanta decat codurile deontologice si politicele de conformitate frumos impachetate si livrate angajatilor/prestatorilor de servicii. Desi exista o legatura intre frauda si coruptie, una este una si alta este alta. Abordarea lor este diferita. Pot implementa mecanisme interne de prevenire a fraudelor interne/externe care nu au nicio legatura cu coruptia si invers.
    • Like 0
  • cox check icon
    Sa fie sănătoși și voinici, sa va aducă numai bucurii!
    Doctorilor sa le dea dumnezeu sănătate!
    • Like 0
    • @ cox
      Ionel check icon
      Ai gresit articolul unde trebuia sa postezi !!! Aici este vorba de coruptie !!
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult