Crezi că efortul tău de a recicla este inutil? Analizează puțin câteva date

 Foto Guliver/Getty Images

Până la finalul anului 2020, în România ar trebui să fie reciclate 50% din deșeuri, pentru a evita penalități de 200.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene, începând cu 2021. 

În prezent suntem la 13% și ne situăm pe penultimul loc, potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2018. Sigur că ne-am obișnuit să ocupăm ultimele poziții în aproape orice clasament realizat la nivel european, fie că vorbim de construcția de autostrăzi, de atragerea de fonduri europene sau de banii alocați pentru educație, cercetare sau sănătate. Numai că, spre deosebire de domeniile care depind aproape în totalitate de implicarea autorităților, în ceea ce privește obținerea unei rate mai mari de reciclare a deșeurilor pe care le producem, depinde și de fiecare dintre noi. Sau, în primul rând, de noi. Pentru că infrastructura de colectare s-a tot dezvoltat în ultimii ani, prin implicarea autorităților și a numeroase ONG-uri, chiar dacă mai sunt multe de făcut. 

Când vine vorba de reciclare, fiecare dintre noi se gândește poate că gestul lui de a duce un televizor, un telefon sau un frigider vechi la un centru specializat, de a colecta uleiul sau plasticul, hârtia și sticla selectiv, ori de a duce bateriile și becurile la punctele de colectare, nu cântărește foarte mult. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa.

Un litru de ulei pe care l-ai folosit la gătit și pe care nu îl arunci la chiuvetă, înseamnă împiedicarea unei posibile poluări a 1 milion de litri de apă. Calculează câți litri de ulei folosești pe an. Prin reciclarea unei tone de hârtie salvezi 17 copaci maturi care produc în fiecare oră oxigenul necesar pentru 900 de oameni. Iar într-o viață, folosești peste o tonă de hârtie. Prin reciclarea unei singure sticle, care odată ajunsă la groapa de gunoi îi va lua sute de ani să se degradeze, se economisește suficientă energie pentru a ține aprins 24 de ore un bec de 15 Watt. Probabil că nu folosești chiar o tonă de sticlă, dar dacă această cantitate este reciclată, se evită emiterea în atmosferă a 315 kg de dioxid de carbon, gaz cu efect de seră.

Și ca să ne facem o idee mai clară despre ce ar înseamnă multiplicarea unor astfel de eforturi individuale, iată un singur exemplu. Specialiștii au calculat că, dacă în ultima sâmbătă a lunii martie, când se organizează Ora Pământului, toți românii ar stinge lumina timp de 60 de minute, s-ar economisi peste 1 milion de kilowați. Asta înseamnă energia pe care o consumă un oraș de 300.000 de locuitori în trei luni sau consumul pe care îl are un spital regional într-un an.    

Ok, reciclăm, dar unde?

Este adevărat că infrastructura de colectare a deșeurilor nu este încă foarte bine dezvoltată, dar în ultimii ani, eforturile mai multor ONG-uri și ale autorităților s-au multiplicat, iar acum, dacă îți dorești să reciclezi, vei găsi cu siguranță soluții. Mai ales dacă trăiești într-un oraș mare.

Una dintre cele mai recente inițiative pentru facilitarea procesului de colectare selectivă a deșeurilor aparține Recolamp, care a lansat aplicația ColțVerde.

Prin intermediul acesteia, oricine poate identifica cea mai apropiată locație unde poate duce, pentru a fi reciclate, becuri economice, tuburi fluorescente, becuri cu LED sau corpuri de iluminat. Recolamp are o rețea de peste 2.000 de puncte de colectare selectivă a deșeurilor din echipamente de iluminat, la nivelul întregii țări, destinate consumatorilor casnici.

“Deșeurile din echipamente de iluminat conțin substanțe periculoase și este important ca fiecare dintre noi să conștientizeze că acțiunea fiecăruia contează și contribuie la un viitor mai verde. Cu atât mai mult cu cât acum o pot face mai ușor și mai rapid, cu un simplu click”, spune Anca Lupusavei, director de marketing al Recolamp.

Aplicația, care poate fi descărcată din App Store și Google Play, este și un instrument prin care utilizatorii pot semnala locurile unde este necesar să extindă rețeaua de puncte de colectare selectivă pe teritoriul țării.

De ce ar trebui să reciclăm becurile?

Becurile clasice, cu incandescență, nu pot fi reciclate. În ultimii ani, ele au fost înlocuite cu așa-zisele becuri economice, care au o durată de viață mai mare și un consum de energie cu până la 50% mai redus. Acestea ar trebui să ajungă la reciclare pentru că, cu excepția celor cu LED, conțin mercur, iar dacă ajung la gunoi, acesta se infiltrează în sol și, de aici, în pânza freatică. În cazul în care spargi din greșeală un astfel de bec, ar trebui să aerisești camera pentru câteva zeci de minute. Un bec conține între 3 și 5 miligrame de mercur și reprezintă un pericol real pentru mediu și sănătate.

Pe termen lung, intoxicația cu metale grele poate duce la afecțiuni grave de sănătate. Becurile care ajung în gropile de gunoi contaminează solul, apa, inclusiv pe cea pe care o bem, și aerul.

În afară de mercur, un bec conține 88% sticlă, 5% metal, 4% plastic, și 3% praf fluorescent, toate reciclabile.

Reciclarea necesită informare, educare, conștientizare, efort individual și colectiv susținut. Este un proces la sfârșitul căruia reciclarea va ajunge un obicei. Iar obiceiurile se creează cu pași mici. Poți începe cu câteva becuri, cu câteva baterii, câteva recipiente de plastic sau doze de aluminiu. Important e să faci primul pas și că știi sigur că gestul tău chiar contează.     

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp