Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

CTP, despre renegocierea PNRR: E ca în bancul cu Ițic și Ștrul care se duc să vâneze lei în Africa

CTP la Cap limpede

Cristian Tudor Popescu a comentat în emisiunea „Cap Limpede” de la Digi 24 intenția coaliției de guvernare de a renegocia PNRR și a comparat situația cu un banc cu Ițic și Ștrul. 

„Ițic și Ștrul se duc în Africa să vâneze lei și Ițic rămâne la cabana de vânătoare, Ștrul se duce, pleacă după leu cu pușca, se întâlnește cu leul. Când îl vede și rage leul o dată la el, ăsta aruncă și pușca, și tot, o ia la fugă spre cabană, cu leul după el, Ițic fiind în cabană. Și în momentul în care leul face saltul să-l prindă pe Ștrul să-l sfâșie, ăsta să lasă la pământ fulgerător, leul trece pe deasupra și sare, bineînțeles, în cabană, pe ușa deschisă, unde se afla Ițic. La care, Ștrul îi spune: Băi, Ițic, jupoaie-l tu p-ăsta, că eu mă duc să aduc altul!”, a spus Cristian Tudor Popescu, potrivit Digi24. „Așa și cu PNRR-ul: jupoaie-l tu p-ăsta că eu mă duc să aduc altul”.

„Spuneam, atunci când cu PNRR-ul, astă-toamnă, nu vorbeam de leu, vorbeam de elefant. Spuneam că PNRR-ul este un elefant câștigat la loto pe care îl băgăm în sufragerie în acest moment, că va fi foarte greu. Deci, ți se dau bani, dar pentru asta trebuie să muncești cu cap și să îndeplinești niște cerințe. Câte s-au îndeplinit, din ce s-a dat până acum? În schimb, mă duc să aduc altul.

Adică, hai să renegociem PNRR-ul! Unde să-l renegociem? Păi, să-l renegociem, pentru că război în Ucraina! Și să-l renegociem, unde? La pensii, da? La pensii, la salarii (și irigații). De ce să arătăm că renegociem? Păi, uite, domnule, să obținem voturi, noi, coaliția de guvernare: ne batem cu Bruxelles-ul, domnule, ne batem cu ei, acolo! Să... ce? Că bani oricum se dau foarte mulți! Ce vrem? Vrem și mai mulți? Bani se dau foarte mulți, numai să știi ce să faci cu ei în momentul de față, ceea ce noi nu prea am arătat”, a subliniat Cristian Tudor Popescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • PNRR o masina romaneasca de sifonat bani EUROPENI creata din start in stil mafiot cu acces la ea de catre putinii beneficiari reali ca si Anghel Saligny varianta romaneasca. UE totusi a aprobat acest program din mila mai mult stiind la sigur ca mecanismul de livrare baneasca propriu are la randui sisteme de protectie care-l face sustenabil. Ideea este ca ai nostrii ar fi preferat sa fure acesti bani conform fisei proprii care-i defineste. Cum nu pot sa fie cinstiti si destepti prefera sa stea cu ei in conturi decat sa-i acceseze pe cai legale si juste.
    • Like 0
  • Eu cred ca sunt incapabili sa traga banii si sa implementeze programele dupa regulile cerute si incearca sa mute o parte din bani prin zone care pot if mai greu auditate ca sa poata fura in liniste. Cam atat. Sa vedem ca face marele specialist liberal Bolos in fonduri europene ca aud de asta de 5-10 ani . Deocamdata l-am urmarit in cateva interviuri , in care in mod evident pregateste terenul pentru rezultate mediocre. Pana una alta ca si in epoca Dragnea vad ca sunt mult mai preocupati sa ocupe pozitiile de influenta din justitie si servicii , mai simplu spus , sa-si consolideze controlul peren asupra societatii si politicii romanesti.
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro